Lumea în obiectiv

Ceai antiviral

Unele studii de laborator preliminare dezvăluie că „o gamă largă de ceaiuri aflate pe piaţă par să ucidă sau să inactiveze viruşii“, precizează serviciul de informaţii medicale al agenţiei Reuter. Au fost testate mai multe tipuri de ceai verde, ceai negru, ceai cald şi ceai rece pe ţesuturi de animale infectate cu diverşi viruşi, printre care virusul herpes simplex 1 şi 2 şi virusul (bacterian) T1. Potrivit opiniei cercetătorului dr. Milton Schiffenbauer, de la Universitatea Pace din New York, „ceaiul rece sau ceaiul cald distruge ori inactivează virusul [herpes] în câteva minute“. Rezultate asemănătoare s-au obţinut şi în cazul virusului T1. Deşi nu este încă prea clar în ce mod acţionează ceaiul asupra acestor viruşi, cercetătorii au constatat că până şi ceaiul foarte diluat dă rezultate în această privinţă. S-a observat că ceaiul negru are un efect antiviral puţin mai mare decât ceaiul verde.

 Datorii făcute la telefon

Tineri australieni „de numai 18 ani s-au declarat insolvabili din cauza facturilor enorm de mari de la telefoanele celulare“, semnalează ziarul The Sunday Telegraph. Influenţaţi de publicitatea agresivă şi având acces uşor la credite, unii tineri au adunat la telefoanele celulare facturi în valoare de mii de dolari. Comentând pe marginea acestei tendinţe ce ia proporţii în rândul tinerilor, John Watkins, ministrul australian al comerţului (Fair Trading Minister), a declarat: „Unii tineri ies acum de pe băncile şcolii cu datorii, fără o solvabilitate prea bună. E cât se poate de regretabil modul în care păşesc ei în viaţă“. Ca să evite capcana datoriilor, tinerilor li se dau în ziar următoarele sugestii: Asiguraţi-vă că aţi înţeles bine cât vă vor costa convorbirile. Gândiţi-vă să folosiţi un telefon celular cu cartelă, ca să nu vă încărcaţi nota de plată. Încercaţi să folosiţi telefonul în afara orelor de vârf, întrucât tarifele sunt mai mici.

Pericole ascunse în Franţa

Aproximativ 1,3 milioane de tone de dispozitive letale din timpul celor două războaie mondiale au rămas îngropate în Franţa, anunţă Le Figaro. De-a lungul fostei linii de front sunt împrăştiate o mulţime de bombe şi proiectile chimice vechi, care continuă să pună în pericol viaţa oamenilor şi mediul. Întrucât multe dintre terenurile cândva nefolosite fac parte acum din zonele rezidenţiale sau industriale, echipele care înlătură bombele primesc anual mii de telefoane. Cu toate acestea, au avut loc sute de accidente, iar peste 600 de specialişti au murit la datorie în perioada 1945–1985. Dacă înlăturarea bombelor continuă în ritmul actual, specialiştii prevăd că vor fi necesari 700 de ani pentru a îndepărta întregul arsenal.

Apă pentru turişti?

„Multe dintre staţiunile de pe glob se luptă cu avalanşa tot mai mare de turişti, motiv pentru care sunt necesare tot mai multe piscine şi terenuri de golf şi se epuizează resursele de apă“, semnalează ziarul londonez The Guardian. „E vorba de o problemă gravă, globală“, precizează Tricia Barnett, de la Tourism Concern. „Uneori, [în Africa] întâlneşti sate cu un singur robinet, în timp ce în hoteluri fiecare cameră are robinete şi duş.“ O organizaţie care se ocupă cu conservarea resurselor naturale la nivel mondial a calculat că un turist venit în Spania consumă 880 l de apă pe zi, în timp ce un cetăţean spaniol consumă doar 250 l. Pentru un teren de golf cu 18 găuri, amenajat într-o ţară secetoasă, ar fi necesară o cantitate de apă egală cu cea care alimentează un oraş cu 10 000 de locuitori. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură estimează că apa pe care o consumă 100 de turişti în 55 de zile ar putea fi folosită la cultivarea unei cantităţi de orez care ar putea constitui hrana pentru un sat cu 100 de locuitori timp de 15 ani.

Riscurile fumatului

„Fumatul pasiv e răspunzător de moartea a una din opt persoane nefumătoare care au cancer pulmonar“, susţine Naohito Yamaguchi, de la Institutul Naţional de Cercetări în Oncologie din Japonia. Cercetătorii au ajuns la această concluzie în urma efectuării unui studiu asupra a 52 000 de persoane care au murit de cancer pulmonar. În plus, „unele studii pe termen lung arată că monoxidul de carbon, care este toxic, şi substanţele carcinogene se găsesc în cantitate mai mare în fumul inhalat de fumătorii pasivi decât în fumul tras direct din ţigară de fumători“, precizează ziarul Asahi Shimbun. În 1999, un studiu oficial efectuat de Guvernul Japonez asupra a 14 000 de subiecţi a scos la iveală că 35% dintre cei care au un loc de muncă sau care merg la şcoală şi 28% dintre cei care stau acasă sunt fumători pasivi. „Fumătorii trebuie să înţeleagă că le fac rău nefumătorilor, astfel încât să se facă un efort conştient de a separa cele două categorii de persoane“, declară Yamaguchi.

Comerţ cu sclavi în zilele noastre

În prezent, „potrivit celor mai recente cercetări efectuate de un profesor de origine britanică, sclavia e mult mai răspândită în lume decât a fost în oricare altă perioadă din istoria omenirii“, se arată în ziarul londonez The Independent. Profesorul de sociologie Kevin Bales, de la Universitatea Surrey din Roehampton, „a calculat că actualmente 27 de milioane de oameni trăiesc ca nişte sclavi, cifră ce depăşeşte numărul sclavilor din Imperiul Roman sau numărul maxim de sclavi trecuţi peste Oceanul Atlantic pe vremea comerţului cu sclavi“, precizează ziarul. Deşi poate că azi sclavia diferă de cea de acum 150 de ani, milioane de oameni sunt „controlaţi de către o altă persoană, care se foloseşte de violenţă sau de ameninţarea cu violenţa, şi nu primesc nici un ban pentru munca lor“, precizează Bales. Cea mai răspândită formă a sclaviei moderne este sclavia cu contract, ceea ce înseamnă că, în schimbul unei sume de bani, unele bande organizate aranjează trecerea peste graniţă a persoanelor interesate, asigurându-le că în noua ţară vor primi un loc de muncă bine plătit. Însă, odată ce ajung ilegal în ţara respectivă, persoanele sunt exploatate, fiind obligate să-şi achite datoriile îndeplinind munci umile.

Exerciţiile fizice pot reduce depresia

„În cazul unor bolnavi, exerciţiile fizice se pot dovedi mai eficiente decât un tratament obişnuit cu medicamente pentru depresie“, se arată într-un buletin medical (The Harvard Mental Health Letter), făcându-se referire la cercetările efectuate la Centrul Medical din cadrul Universităţii Duke din Statele Unite. Timp de patru luni, aici s-au administrat tratamente diferite la trei grupuri a câte 50 de bolnavi cu depresie majoră. Primul grup a primit medicamente antidepresive, al doilea a făcut doar exerciţii fizice, iar al treilea a primit medicamente şi a făcut şi exerciţii. După patru luni, 60–70% dintre bolnavii din cele trei grupuri „nu mai necesitau spitalizare pentru depresie“, se arată în buletin. Totuşi, în a şasea lună, bolnavii care au urmat tratamentul cu exerciţii fizice „erau într-o formă mai bună atât pe plan afectiv, cât şi pe plan fizic; rata recăderilor la acest grup a fost de doar 8%“. La cei care au luat medicamente, rata a fost de 38%, iar la cei care au făcut exerciţii şi au luat şi medicamente, rata a fost de 31%.

O revenire a recifelor jamaicane?

Se pare că aricii-de-mare au apărut din nou în largul coastei nordice a Jamaicei, precizează un articol din ziarul The Dallas Morning News. „În plus, oamenii de ştiinţă au descoperit că alături de aricii-de-mare prosperă şi o mulţime de corali tineri, inclusiv specii rezistente, care duc la formarea recifelor.“ Recifele au trecut printr-o perioadă critică de când o specie de arici-de-mare (Diadema antillarum) a dispărut pe neaşteptate pe parcursul anilor 1983 şi 1984. Unele specii de arici-de-mare ţin sub control înmulţirea algelor, care dacă se dezvoltă în mod nestingherit pot distruge recifele de corali. Însă „noile studii arată că Diadema a început din nou să se înmulţească, ceea ce va duce probabil şi la înmulţirea coralilor“, se arată în ziar. Nancy Knowlton, biolog marin, a declarat că această revenire este „cea mai bună veste despre recifele arhipelagului Antilelor din ultimele decenii“.

Vieţuitoare marine otrăvite cu granule de plastic

„Vieţuitoare marine de pe întregul glob sunt otrăvite cu micuţe granule de plastic ce plutesc în oceane“, anunţă revista New Scientist. Companiile producătoare de substanţe chimice le livrează pe cale maritimă producătorilor de mase plastice din întreaga lume polimeri sub formă de mici granule, produsele din mase plastice obţinându-se prin topirea granulelor şi turnarea apoi în forme. Mii de tone de astfel de granule ajung însă în mare; ele sunt fie deversate de fabrici sau oraşe ca reziduuri, fie pierdute sau aruncate de navele care le transportă. Cercetătorii de la Universitatea de Agronomie şi Tehnologie din Tokyo (Japonia) au descoperit că granulele conţin o cantitate foarte mare de substanţe chimice toxice pe care le absorb din apa de mare — substanţe ce distrug sistemul imunitar, reproductiv şi hormonal al animalelor. Păsările, peştii şi broaştele ţestoase înghit aceste granule, confundându-le cu icrele sau cu alt fel de hrană, ceea ce are consecinţe îngrijorătoare asupra întregului lanţ trofic.