Atitudine rezervată faţă de baraje

CONSIDERATE ODINIOARĂ DREPT O SOLUŢIE la problema apei şi a electricităţii, în numeroase ţări, barajele sunt acum văzute într-o lumină mai puţin favorabilă. „Ideea că beneficiile ar depăşi costurile a devenit tot mai incertă“, se spune în revista World Watch. „Acum, când în întreaga lume există peste 45 000 de baraje uriaşe (cu o înălţime de peste 15 metri), tot mai multe cercetări arată că ele presupun costuri mai mari decât şi-ar fi imaginat unii vreodată.“ Care sunt câteva dintre aceste costuri?

Cel mai mare cost este degradarea a 60% din sistemul hidrografic al globului. În revista World Watch se spune: „Din punct de vedere ecologic, cele mai afectate sunt râurile. Ele sunt drenate, deviate, poluate şi stăvilite într-o măsură care a dus la degradarea ecosistemelor hidrografice din întreaga lume. Având în vedere că cel puţin un baraj uriaş stăvileşte mai mult de jumătate din totalul râurilor globului . . ., barajele joacă un rol semnificativ în destabilizarea ecologiei râurilor. De exemplu, cel puţin o cincime dintre peştii de apă dulce de pe întregul glob sunt acum puşi în pericol sau au dispărut“. În aceeaşi măsură sunt afectaţi şi peştii oceanici, cum ar fi somonul, care este împiedicat să înoate în amonte pentru a-şi depune icrele.

Chiar şi părerea general acceptată potrivit căreia energia hidroelectrică nu este poluantă stârneşte acum controverse. De ce? Deoarece materia organică ce intră în putrefacţie şi ajunge în rezervoare degajă mari cantităţi de gaze care produc efectul de seră. Un alt cost este cel social. Din cauza barajelor, între 40 şi 80 de milioane de oameni — cifră care depăşeşte populaţia multor ţări — au fost strămutaţi adesea de pe unele dintre cele mai fertile terenuri din lume.

Atitudinea nefavorabilă faţă de utilitatea barajelor este tot mai răspândită. De pildă, în Statele Unite, care au un număr uluitor de 75 000 de baraje de toate mărimile, răspândite de-a lungul întregului sistem hidrografic al ţării, barajele sunt dărâmate în ritmul cel mai intens din lume. Chiar şi Banca Mondială a redus finanţarea proiectelor de construire a barajelor.

Este adevărat că barajele servesc unor scopuri utile. Dar, ca în cazul multor proiecte omeneşti, dorinţa nestăvilită a omului de a construi baraje este o dovadă a lipsei de înţelepciune şi prevedere, ceea ce întăreşte cuvintele profetului Ieremia, care a spus: „Nu stă în puterea omului, când umblă, să-şi îndrepte paşii“. — Ieremia 10:23.

[Legenda fotografiei de la pagina 31]

FOTO: MOURA