Lumea în obiectiv

Intruşi care fac ravagii

„Economia mondială pierde anual probabil sute de miliarde de dolari din cauza «intruşilor veniţi de prin alte părţi», care răspândesc boli şi cauzează mari pagube din punct de vedere ecologic“, se arată în ziarul International Herald Tribune. Numeroase plante şi animale care în mediul lor natural sunt inofensive au fost aduse în alte regiuni în mod intenţionat sau neintenţionat. De exemplu, o specie de şarpe ce trăieşte în copaci (Boiga irregularis), originară din Australia şi Indonezia, a distrus păsările indigene care trăiau în pădurile din Guam şi se răspândeşte pe toate insulele Pacificului — uneori ascunzându-se în trapa trenului de aterizare de la avioane. Introducerea unei specii de alge (Caulerpa taxifolia) şi a unei specii de zambile-de-apă din America de Sud (Eichhornia crassipes) în alte ecosisteme a dus la decimarea faunei şi a florei marine, precum şi a faunei şi a florei subacvatice de pe zone întinse. Iarba exportată din Statele Unite în China pentru amenajarea terenurilor de golf creşte acum nestăvilită, în timp ce o specie de gândaci din China (Anoplophora glabripenis), transportată în lemnul folosit la fabricarea paleţilor, distruge pădurile din America de Nord. Alte specii care au făcut ravagii în zonele unde au ajuns sunt mangusta indiană (Herpestes edwardsi), scoica-migratoare (Dreissena polymorpha), arborele Miconia (Miconia calvescens), bibanul de Nil (Lates niloticus), veveriţa americană cenuşie (Sciurus carolinensis), somnul-umblător (Clarias batrachus), o specie de moluşte (Euglandina rosea) şi o specie de furnici (Paratrechina longicornis).

 Produse cosmetice pentru copii

Producătorii japonezi de cosmetice au scos pe piaţă o gamă de cosmetice destinate special copiilor, anunţă The Japan Times. Dorind să fie în pas cu moda ce cuprinde rapid întreaga ţară, fetele, inclusiv cele de vârstă şcolară, iau cu asalt magazinele universale ca să-şi cumpere diverse produse cosmetice, cum ar fi luciu de buze şi rimel transparent, în încercarea de a-i imita pe cântăreţii lor favoriţi. În trecut, fetiţele îşi dădeau cu ruj doar când se jucau. Acum, tot mai multe fetiţe sunt dornice să ştie cum să aplice fardurile şi cum le pot folosi pentru a scoate în evidenţă sau pentru a ascunde unele trăsături ale feţei. Editoarea unei reviste pentru copii a făcut următorul comentariu: „Media de vârstă a celor ce suferă de un complex de inferioritate a scăzut. Copiii de azi sunt conştienţi de defectele lor de la o vârstă mult mai fragedă comparativ cu generaţiile anterioare“. Însă o companie de cosmetice care nu s-a lăsat influenţată de noua tendinţă a făcut următoarea declaraţie: „Cultura japoneză nu este familiarizată cu cosmeticele pentru copiii de vârstă şcolară şi elevii din prima treaptă de liceu. Nu vom produce cosmetice (pentru ei) din considerente de etică socială“.

„Sindromul bebeluşului zgâlţâit“

Dacă luaţi un bebeluş de braţe, de picioare sau de umeri şi-l zgâlţâiţi îi puteţi cauza grave probleme de sănătate, precizează ziarul El Universal din Ciudad de Mexico. „Unii medici sunt de părere că mulţi dintre cei ce au probleme cu învăţatul suferă de sindromul bebeluşului zgâlţâit.“ Juan José Ramos Suárez, specialist în pediatrie, consideră că „această traumă ar putea cauza o hemoragie cerebrală sau leziuni cerebrale, chiar dacă în exterior nu se observă vreun semn de abuz“. El spune în continuare că trauma respectivă poate cauza şi pierderea auzului, orbire, leziuni ale coloanei, paralizie, convulsii şi chiar moartea. Aceasta deoarece capul bebeluşului este relativ greu, în timp ce muşchii gâtului nu sunt destul de puternici şi nu pot suporta presiunea apărută în timpul zgâlţâitului. E adevărat că un bebeluş care plânge poate fi foarte enervant. Venind însă în ajutorul celor care au grijă de un copil, ziarul prezintă „trei paşi simpli, ce nu iau nici un minut: 1) opriţi-vă, 2) aşezaţi-vă şi 3) calmaţi-vă. Ţineţi-vă în frâu sentimentele şi nu vă descărcaţi mânia pe bebeluş“. Apoi ocupaţi-vă de cauza pentru care plânge — poate că trebuie să-i daţi de mâncare ori să-i schimbaţi scutecele — sau faceţi ceva care să-l liniştească ori să-l amuze.

Vor dispărea gondolele?

„În Veneţia, străvechea artă a construirii gondolelor se află în pragul unei morţi lente“, semnalează ziarul londonez The Independent. „S-ar putea ca viitoarele gondole să fie făcute de amatori ce nu vor mai ţine seama de tradiţia, materialele şi meşteşugul în care se oglindeşte istoria unuia dintre cele mai fascinante oraşe ale lumii.“ Arta construirii acestor faimoase bărci, a căror existenţă datează din secolul al XI-lea, s-ar putea stinge, „întrucât vechea metodă prin care era transmisă, şi anume din tată în fiu sau de la maestru la ucenic, se stinge şi ea“. De vină sunt costul ridicat al muncii şi faptul că tinerii veneţieni nu mai sunt dispuşi să-şi petreacă 20 de ani din viaţă să înveţe acest meşteşug. Aşadar, se pare că, atunci când puţinii constructori experimentaţi din zilele noastre vor ajunge la pensie, nimeni nu le va mai lua locul. Pentru a construi o gondolă sunt necesare 500 de ore de muncă. Gondola diferă de celelalte bărci, având partea stângă mai lată decât partea dreaptă şi fiind echilibrată de greutatea gondolierului şi de vâsla sa. Acest model asimetric îi permite gondolierului să manevreze barca prin cele mai înguste canale ale Veneţiei.

Se înmulţesc actele de piraterie

„Pirateria e mai înfloritoare ca oricând“, anunţă revista franceză Valeurs Actuelles. În ultimii doi ani, atacurile piratereşti au crescut de peste două ori la număr. Situaţia este deosebit de gravă în sud-estul Asiei, unde criza financiară din zonă îi determină pe săraci să o apuce pe căi greşite, intrând în lumea crimei. Însă actele de piraterie cresc la număr şi în largul coastelor Africii şi ale Americii de Sud. Potrivit afirmaţiilor lui Edouard Berlhet, reprezentatul Comitetului Central al Proprietarilor de Nave din Franţa, „în 1998, pierderile s-au ridicat la cifra de 16 miliarde de dolari. Unele nave dispar cu întreaga lor încărcătură. Ele sunt deturnate, li se schimbă identitatea, după care apar din nou sub pavilioane fictive în porturi bănuite că ar fi folosite de piraţi“. Piraţii dispun de bărci cu motor rapide şi de echipamente de comunicare sofisticate şi sunt înarmaţi cu arme de calibru mare, fiind tot mai violenţi.

Tinerii şi băuturile alcoolice

„Tinerii din Europa se îmbată de la o vârstă tot mai mică şi cu o frecvenţă tot mai mare“, semnalează ziarul german Süddeutsche Zeitung. Această tendinţă alarmantă a fost adusă recent în atenţia miniştrilor sănătăţii din Uniunea Europeană. Cât de gravă e problema? Un studiu efectuat în 1998 a scos la iveală, de exemplu, că, în unele ţări, între 40 şi 50 la sută dintre băieţii de 15 ani beau bere în mod frecvent, în timp ce fetele de aceeaşi vârstă din Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor îi întrec pe băieţi în ce priveşte consumul de vin şi de băuturi tari. În Danemarca, Finlanda şi Marea Britanie, mai mult de jumătate dintre tinerii de 15 ani s-au îmbătat criţă cel puţin o dată. În plus, alcoolul este răspunzător anual de moartea mai multor mii de tineri între 15 şi 29 de ani din Uniunea Europeană. Consiliul de Miniştri promovează un program de educaţie a tinerilor pe tema alcoolului, pentru ca ei să devină conştienţi de consecinţele consumului de alcool.

Fumatul ucide, dar aduce beneficii economiei

„Conducerea companiei Philip Morris din Republica Cehă a difuzat o analiză economică ale cărei rezultate arătau că . . . moartea prematură a fumătorilor contribuie la reducerea cheltuielilor medicale“, se arată în The Wall Street Journal. „Raportul întocmit de compania producătoare de ţigări . . . însumează «efectele pozitive» ale fumatului asupra resurselor financiare ale ţării, printre ele amintindu-se beneficiile obţinute din accize şi alte taxe impuse pe ţigări şi «economiile făcute la cheltuielile medicale în urma mortalităţii premature».“ Articolul spune în continuare: „Evaluând cheltuielile şi beneficiile, raportul concluzionează că, în anul 1999, statul a obţinut un câştig net de 5,82 de miliarde de coroane (147,1 milioane de dolari) de pe urma fumatului“. După publicarea acestui raport s-au făcut auzite imediat proteste vehemente. „Înainte, companiile de tutun obişnuiau să nege că ţigările îi ucid pe oameni. Acum, ele se laudă cu acest lucru“, a scris autoarea unei rubrici de ziar. Economistul Kenneth Warner a declarat: „Să existe oare vreo altă companie care să se laude că aduce bani în fondurile publice ucigându-şi clienţii? Nu cred“. În săptămâna ce a urmat, compania Philip Morris şi-a cerut scuze. „Ne dăm seama că a fost mai mult decât o greşeală de neiertat; a fost lipsit de etică“, a declarat vicepreşedintele companiei, Steven C. Parrish. „E puţin spus că a fost total nepotrivit.“

Cum să-i ajutăm pe copii să fie mai puţin materialişti

Copiii reprezintă „visul producătorului“, întrucât până şi copiii mici devin „consumatori obsedaţi“, şi „nimic nu a reuşit să pună capăt acestei tendinţe“, se arată în ziarul canadian Globe and Mail. Totuşi, o echipă de profesori de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Stanford consideră că a găsit o soluţie: o programă şcolară de şase luni al cărei obiectiv ar fi să-i ajute pe copii să reducă din timpul petrecut în faţa televizorului, precum şi să fie mai selectivi în ce priveşte programele vizionate. La sfârşitul anului şcolar, copiii incluşi în acest program ar fi mai puţin tentaţi să le ceară părinţilor noi jucării. Potrivit ziarului Globe and Mail, „un copil vede în mod obişnuit 40 000 de reclame pe an, comparativ cu 20 000 pe an câte se difuzau în anii ’70“.