Turismul — o industrie mondială

De la corespondentul nostru din Bahamas

CÂND v-aţi spus ultima oară: „Am nevoie de-o vacanţă“? Probabil că simţeaţi că trebuie să evadaţi din stresul vieţii de zi cu zi. Aţi mers vreodată în vacanţă într-un loc foarte îndepărtat? Gândiţi-vă: Cu peste un secol în urmă, majoritatea oamenilor nu obişnuiau să meargă în vacanţă. Cei mai mulţi îşi petreceau întreaga viaţă în locul unde se născuseră, adică pe o suprafaţă de câteva sute de kilometri. Doar un grup restrâns de aventurieri sau bogătaşi puteau călători, din plăcere sau pentru studii, spre locuri foarte îndepărtate. În prezent însă, sute de mii de oameni pot să străbată în lung şi-n lat ţara natală sau chiar globul pământesc. Ce anume a determinat această schimbare?

După revoluţia industrială, milioane de oameni au început să se angreneze în producţia de bunuri şi servicii. Drept rezultat s-au obţinut câştiguri mai mari şi deci un venit disponibil mai mare. De asemenea, progresul deosebit înregistrat în domeniul tehnologiei a dus la apariţia maşinilor, care au preluat o mare parte din munca ce necesita un număr mare de muncitori şi presupunea costuri de producţie mai ridicate. Prin urmare, mulţi oameni aveau mai mult timp liber. În aceste condiţii, pe la mijlocul secolului al XX-lea, apariţia mai multor mijloace de transport în comun a deschis porţile ­turismului. Apoi, dorinţa de a călători a fost stimulată de nou-apăruta industrie a comunicării în masă, care, prin intermediul televizorului, a adus în casele oamenilor din întreaga lume imagini din locuri îndepărtate.

Prin urmare, a apărut o industrie mondială a turismului, care s-a dezvoltat într-un ritm rapid. Organizaţia Mondială a Turismului (WTO) a anticipat că numărul oamenilor care călătoresc în străinătate va creşte de la 613 milioane (câţi erau în 1997) la 1,6 miliarde (până în 2020) — fără să se întrezărească vreo scădere. Această cerere tot mai mare pentru turism a fost însoţită de o creştere proporţională a numărului de întreprinderi de turism, de staţiuni turistice şi de ţări care prestează servicii pentru turişti.

Pe piaţa turismului intră numeroase ţări

În mod ideal, turismul este o industrie în care toate părţile implicate au de câştigat într-un fel sau altul. Turistul evadează din rutina vieţii cotidiene, se răsfaţă, se distrează şi se cultivă. Dar ce au de câştigat ţările sau persoanele care prestează servicii pentru turişti? Turismul internaţional este o modalitate eficientă prin care ţările obţin valută. Majoritatea ţărilor au nevoie de valută ca să plătească bunurile şi serviciile pe care le importă.

De fapt, într-un raport întocmit de WTO se spunea: „Turismul internaţional este cea mai mare sursă de venituri din export şi un factor important în balanţa de plăţi a multor ţări. În 1996,  valuta încasată din turismul internaţional ajungea la 423 de miliarde de dolari americani, depăşind suma încasată din exportul produselor petroliere, al autovehiculelor, al echipamentelor de telecomunicaţii, al produselor textile sau al oricărui alt produs ori serviciu“. În acelaşi raport se afirma: „Turismul este industria cu cel mai rapid ritm de dezvoltare din lume“ şi reprezenta „până la 10% din produsul naţional brut la nivel mondial“. Nu e de mirare că majoritatea ţărilor, printre care se numără în prezent şi unele state din fosta Uniune Sovietică, sunt — sau se grăbesc să intre — pe piaţa internaţională a turismului.

Venitul obţinut de stat din turism este folosit la îmbunătăţirea infrastructurii şi a învăţământului şi la satisfacerea altor necesităţi naţionale stringente. În principiu, toate statele sunt preocupate ca cetăţenii lor să aibă un loc de muncă. Locurile de muncă create de turism contribuie la acoperirea acestei necesităţi.

Pentru a înţelege efectul pe care îl poate avea turismul asupra economiei unei ţări, să luăm ca exemplu demonstrativ cazul statului Bahamas, un stat insular mic, care se întinde de-a lungul intrării în golful Mexic, între statul american Florida şi insula Cuba. Bahamas nu are o agricultură prea dezvoltată şi aproape nici un fel de materie primă. Dar insulele acestui stat au o climă caldă, plaje tropicale curate, o populaţie mică, de circa un sfert de milion de oameni prietenoşi, şi se află în apropierea Statelor Unite. Toate aceste atuuri la un loc au creat o înfloritoare industrie a turismului. Dar de ce anume e nevoie pentru a le asigura turiştilor o vacanţă plăcută şi sigură?

Satisfacerea turiştilor în prezent

La începuturile turismului internaţional, puţini oameni călătoreau în străinătate, ca să nu mai vorbim de inconvenientele pe care le prezentau călătoriile pe atunci. Totuşi, în zilele noastre, mijloacele de comunicare în masă, printre care televiziunea, le permit multora să-şi formeze o idee despre locuri îndepărtate, fără să părăsească confortul de-acasă. Astfel, staţiunile turistice au dificila sarcină de a face dintr-un sejur o experienţă de neuitat, asigurând confortul de acasă sau chiar mai mult. În plus, întrucât mulţi turişti călătoresc foarte mult, la nivel mondial există deseori o concurenţă între centrele turistice.

Astfel au apărut puncte de atracţie turistică şi staţiuni turistice extraordinare. Să luăm, de pildă, un foarte mare hotel de lux din Bahamas. „Hotelul a fost proiectat să le ofere turiştilor o vacanţă de neuitat“, a spus Beverly Saunders, directoarea departamentului de dezvoltare din cadrul hotelului. „Dar intenţionăm să mergem şi mai departe. Tot în dorinţa de a-i face pe turişti să se simtă bine vrem ca ei să-i cunoască şi pe localnici.“ Cum reuşesc aceste staţiuni turistice să satisfacă necesităţile oaspeţilor lor?

Munca din culise

„Când cele 2 300 de camere pe care le avem sunt ocupate, trebuie să satisfacem în acelaşi timp necesităţile a 7 500–8 000 de turişti“, a spus Beverly. „Problemele de natură logistică sunt extrem de complexe. Organizarea în vederea satisfacerii necesităţilor tuturor acestor oaspeţi se aseamănă cu conducerea unui mic oraş care se confruntă cu situaţii dificile. Trebuie să avem hrana cu care oaspeţii sunt obişnuiţi. Dar, pentru ca turiştii să aibă o vacanţă de neuitat, trebuie să le oferim şi mese exotice şi momente distractive. În numeroase staţiuni, peste 50% din personal se ocupă de mâncare şi băutură.“

Totuşi, aşa cum a remarcat I. K. Pradhan în articolul său intitulat „Socio-Cultural Impact of Tourism in Nepal“ (Impactul socio-cultural al turismului în Nepal), „dintre factorii implicaţi în asigurarea unui sejur plăcut, nici unul nu e mai important decât modul în care sunt trataţi oaspeţii de localnici şi sentimentul siguranţei“.

Cum reuşesc staţiunile turistice prospere să satisfacă deplin aceste necesităţi? „Instruirea,  stimularea comportamentului dorit, corectarea — o dorinţă permanentă de a presta servicii de înaltă calitate“ este răspunsul pe care l-a dat la această întrebare unul dintre directorii care se ocupă de instruirea personalului din cadrul celei mai importante staţiuni turistice din Bahamas. „Majoritatea locuitorilor Bahamasului sunt din fire oameni prietenoşi. Dar e foarte greu să fii mereu volubil, plăcut şi zâmbitor la locul de muncă. De aceea îi ajutăm pe angajaţii noştri să înţeleagă necesitatea de a îndeplini orice rol cu profesionalismul cu care şi-ar face munca un medic, un avocat sau un agent de asigurare. Prestăm fiecare serviciu la nivelul standardelor internaţionale, care nu admit nici un compromis. Cu cât ne străduim mai mult să lucrăm ca echipă la atingerea acestor standarde, cu atât mai bună va fi performanţa noastră.“

Cealaltă faţă a lucrurilor

Când aţi călătorit, nu aţi constatat că, în pofida unei planificări riguroase, apar întotdeauna costuri pe care nu le-aţi prevăzut? Persoanele care prestează servicii pentru turişti se confruntă cu aceeaşi problemă.

„Industria turismului poate aduce mari foloase societăţii noastre în curs de dezvoltare“, a spus Pradhan, menţionat mai înainte. Cu toate acestea, el a remarcat că, dacă nu se iau măsuri corespunzătoare, „pot apărea probleme sociale imposibil de rezolvat“. El a adăugat: „Trebuie să fim bine pregătiţi şi conştienţi de diversele consecinţe ale turismului modern“. La ce probleme făcea el referire?

„Naţiunile care satisfac necesităţile unui număr mare de turişti ajung întotdeauna, deşi neintenţionat, să se îndepărteze de stilul de viaţă tradiţional. În unele locuri, cultura autohtonă a dispărut complet.“ Aşa a descris Cordell Thompson, înalt oficial din cadrul Ministerului Turismului din Bahamas, unul dintre efectele secundare des întâlnite. Thompson a vorbit cu mândrie despre toate efectele benefice pe care le are turismul în ţara sa. Totuşi, el a recunoscut că în ţările unde numărul turiştilor depăşeşte numărul populaţiei sau reprezintă o mare parte din ea apar şi multe efecte neprevăzute.

De exemplu, unii care lucrează cu turiştii încep să-şi imagineze, în mod greşit, că turistul este tot timpul în vacanţă. Localnicul ar putea începe să imite acest mod de viaţă imaginar. Alţii, deşi nu sunt influenţaţi de acest mod de gândire, petrec o mare parte din timpul liber în compania turiştilor, ajungând în cele din urmă să renunţe la stilul lor de viaţă tradiţional. Uneori, spaţiile destinate turiştilor sunt asaltate de populaţia autohtonă, iar centrele de cultură indigenă îşi reduc activitatea, dacă nu chiar şi-o încetează definitiv.

Numeroase staţiuni turistice internaţionale renumite sunt în dilemă în această privinţă. Ele primesc cu braţele deschise câştigurile obţinute de pe urma valurilor de turişti. Totuşi simt povara problemelor sociale generate de anumite servicii menite să-i mulţumească pe turişti, care vor să li se satisfacă inclusiv poftele ilicite.

Turism raţional

Întrucât unele dintre cele mai mari foloase ale turismului modern pot constitui în acelaşi timp factori care-i ameninţă însăşi existenţa, o expresie tot mai des întâlnită este „turism raţional“. Aceasta demonstrează că unii au ajuns să-şi dea seama că foloasele pe termen scurt ale unor activităţi turistice profitabile ameninţă să „taie găina care face ouă de aur“. Pentru ca industria turismului să se dezvolte, unele dintre problemele dificile trebuie rezolvate.

Efectul turismului asupra mediului înconjurător, consecinţele asupra culturii autohtone, compatibilitatea dintre obiectivele staţiunilor turistice, mari sau mici, orientate spre profit, şi obiectivele naţionale ale ţărilor-gazdă sunt câteva dintre chestiunile la care, pe viitor, trebuie găsite soluţii echilibrate. În ultimul timp, în industria turismului se fac tot mai simţite îngrijorările privind siguranţa, iar aceste îngrijorări trebuie, în cele din urmă, să fie rezolvate. Rămâne însă de văzut cum vor afecta ele evoluţia turismului modern.

Data viitoare când veţi decide să evadaţi din rutina vieţii de zi cu zi plecând într-o staţiune turistică, departe de casă, nu subestimaţi această industrie mondială: turismul naţional şi internaţional.

 [Fotografii pe toată pagina 15]

CAMERA 121

Ora eliberării camerei este 10