De ce prezintă pericole locurile de muncă

„Numărul accidentelor de muncă este mai mare decât cel al accidentelor de circulaţie.“ Aceste cuvinte sunt scrise cu litere îngroşate pe un panou publicitar al WorkCover, o organizaţie din New South Wales (Australia) care se ocupă de siguranţa la locul de muncă.

ACCIDENTELE mortale sunt, bineînţeles, doar o latură a problemei. În fiecare an, milioane de oameni suferă la locul de muncă accidente grave, care le schimbă chiar viaţa. Mulţi alţii mor prematur din cauza mediului toxic în care lucrează sau a stresului la care sunt supuşi la locul de muncă.

Întrucât în aproape toate sectoarele industriei şi ale comerţului survin accidente de muncă grave sau chiar mortale, este potrivit să ne întrebăm: Câtă siguranţă avem la locul de muncă? Ce situaţii ne-ar putea pune în pericol sănătatea şi viaţa?

Atmosferă încordată

Pentru ca muncitorii să dea un randament mai mare, deseori asupra lor se exercită presiuni extreme. În Japonia, termenul karoshi — „moarte din cauza muncii excesive“ — a fost folosit pentru prima oară în cererile de despăgubiri completate de familiile îndoliate. Potrivit unui sondaj efectuat cu câţiva ani în urmă în Japonia, s-a dovedit că 40% dintre japonezii care lucrau la birou se temeau că ar putea muri din cauza muncii excesive. Un avocat specialist în despăgubiri de acest fel a estimat că, „în fiecare an, karoshi face în Japonia cel puţin 30 000 de victime“.

Poliţia din Japonia a lansat ipoteza că problemele de la serviciu sunt un factor-cheie în creşterea numărului de sinucideri în rândul persoanelor care au între 50 şi 59 de ani. Potrivit cărţii The Violence-Prone Workplace, un tribunal l-a găsit vinovat pe un angajator de sinuciderea unui angajat care fusese copleşit de stresul de la locul de muncă.

În ziarul australian The Canberra Times s-a spus că ‘americanii i-au depăşit pe japonezi în ce priveşte numărul de ore de muncă, ocupând în acest sens primul loc în lume’. Astfel, articolele de presă cu titluri de genul „Prea multă muncă îi duce pe oameni la moarte“ vorbesc despre oboseala muncitorilor, cum ar fi şoferii pe ambulanţe, piloţii, muncitorii din domeniul construcţiilor şi al transporturilor, precum şi cei ce lucrează în schimburi de noapte, arătând că aceştia mor la locul de muncă.

În timp ce, pentru a rămâne profitabile, companiile trec printr-un proces de restructurare şi de reducere a personalului, asupra angajaţilor se exercită presiuni tot mai mari pentru a fi mai eficienţi. Revista British Medical Journal a arătat că reducerea forţei de muncă se răsfrânge negativ asupra sănătăţii angajaţilor.

Violenţa la locul de muncă

Angajaţii care muncesc mult şi sunt stresaţi nu îşi pun în pericol doar propria viaţă. Un studiu  britanic a dezvăluit că multe persoane care lucrează la birou petrec o mare parte din ziua de muncă în relaţii încordate cu colegii lor, iar deseori neînţelegerile generează reacţii violente.

„Circa 15 angajaţi americani sunt ucişi în fiecare săptămână la serviciu“, se spune în revista Business Week. În Harvard Business Review se afirmă: „Violenţa la locul de muncă e un subiect despre care nici unui director nu-i place să discute. Totuşi, problema este că, în fiecare an, sute de angajaţi îşi agresează sau îşi ucid colegii de muncă“.

De asemenea, mulţi angajaţi sunt violentaţi la locul de muncă de către clienţi. Într-un raport australian despre criminalitate se arată că unii medici se tem atât de mult să nu fie agresaţi, încât merg însoţiţi când fac vizite la domiciliu. Alte categorii de persoane care se află în pericol sunt poliţiştii şi profesorii.

O altă formă de violenţă la locul de muncă este abuzul psihologic, considerat de Organizaţia Internaţională a Muncii drept violenţă psihologică. O formă gravă a acestui abuz este terorizarea.

Profesorul Robert L. Veninga, de la Universitatea din Minnesota (SUA), a afirmat că „stresul şi bolile cauzate de stres îi afectează pe aproape toţi muncitorii din lume“. El a remarcat că, „potrivit Raportului Mondial pe 1993 privind Munca, întocmit de Organizaţia Internaţională a Muncii, organism ONU, problema centrală este că stresul apare la locurile de muncă rigide, care sunt schimbate foarte des şi care adesea implică o atmosferă ostilă“.

Aşadar, se impune următoarea întrebare: Ce pot face angajaţii şi angajatorii pentru a beneficia de mai multă siguranţă la locul de muncă? La această întrebare se va răspunde în articolul următor.