Lumea în obiectiv

Riscurile fumatului pasiv

„Expunerea timp de 30 de minute la fumul de ţigară poate dăuna inimii unui nefumător sănătos“, se spune într-un articol al ziarului canadian Globe and Mail, care făcea referire la un studiu efectuat recent în Japonia. Folosind o nouă tehnologie cu ultrasunete, cercetătorii de la Universitatea din Osaka au reuşit să stabilească cu precizie efectele adverse pe care fumul de ţigară inspirat indirect le are asupra celulelor endoteliale ce căptuşesc cavităţile inimii şi vasele de sânge. Când sunt sănătoase, aceste celule contribuie la o bună circulaţie a sângelui, împiedicând formarea plăcilor ateromatoase pe pereţii vaselor sanguine, precum şi a cheagurilor de sânge. Cercetătorii au constatat că sângele care circula prin inima nefumătorilor „era cu circa 20% mai curat decât cel al fumătorilor. Dar, după o expunere de numai 30 de minute la fumul de ţigară“, calitatea sângelui circulant a scăzut, ajungând la nivelul calităţii sângelui fumătorilor. Potrivit medicului Ryo Otsuka, „aceasta oferă dovezi clare privind efectul negativ al fumatului pasiv asupra circulaţiei coronariene a nefumătorilor“.

 Un nou atlas de poluare luminoasă

„Calea Lactee dispare, se spune într-un articol din ziarul Science, dar nu din cauza unor transformări cosmice, ci din cauza luminilor puternice ale oraşelor noastre în continuă expansiune. Astfel, majoritatea europenilor şi americanilor nu mai pot vedea stelele din galaxia noastră. Această cantitate uriaşă de lumină artificială stârneşte proteste din partea astronomilor, întrucât le împiedică observaţiile.“ Pentru a le veni în ajutor astronomilor supăraţi, oamenii de ştiinţă din Italia şi din Statele Unite au realizat un nou atlas care marchează zonele de pe glob afectate de poluarea luminoasă. Spre deosebire de hărţile anterioare, care doar indicau „zonele de pe continente puternic luminate noaptea“, noul atlas, accesibil pe Internet, „include hărţi continentale, dintre care unele mai detaliate, care arată, de exemplu, vizibilitatea stelelor din diferite părţi ale Europei“, se spune în ziarul Science.

Cartografierea fundului oceanic

Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Oceanografie Bedford din Noua Scoţie au preluat conducerea în folosirea tehnologiei existente la cartografierea fundului oceanic, se spune în ziarul canadian Financial Post. Folosind fascicule complexe de unde sonore, tehnologia le permite oamenilor de ştiinţă să creeze o imagine tridimensională a fundului oceanic. În faza finală, „pe fundul oceanic se trimit videocamere controlate de la distanţă şi se iau mostre“. Potrivit articolului, „foloasele cartografierii fundului oceanic sunt, după cât se pare, enorme“. Speciile marine ce trăiesc pe fundul oceanului pot fi „pescuite şi cercetate în siguranţă, fără să fie afectate alte porţiuni ale fundului oceanic. Companiile de telecomunicaţii pot, de asemenea, să determine calea cea mai sigură şi mai eficientă de întindere a cablurilor subacvatice. Companiile petroliere vor putea să-şi plaseze troliile de foraj în zone sigure şi mai productive“. Hărţile permit, totodată, extragerea nisipului şi a pietrişului, care se găsesc din abundenţă pe fundul oceanului. Acest lucru „ar putea fi în unele situaţii mai ieftin şi mai sigur“ decât exploatarea carierelor montane, se spune în Financial Post.

Înţelegerea bolilor mintale

„Pe glob, unu din patru oameni va fi afectat de tulburări mintale sau neurologice la un moment dat în viaţă“, a declarat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Deşi multe boli mintale pot fi tratate, aproape două treimi dintre bolnavi nu solicită niciodată ajutor de specialitate. „Bolile mintale nu sunt un eşec personal“, a spus dr. Gro Harlem Brundtland, directorul general al OMS. „De fapt, dacă ar fi să vorbim de un eşec, acesta ar consta în modul în care i-am tratat pe oamenii afectaţi de boli mintale sau ale creierului.“ Ea a adăugat: „Sper că acest raport va risipi îndoielile şi concepţiile adânc înrădăcinate şi va marca începutul unei noi ere a sănătăţii publice în domeniul sănătăţii mintale“. Potrivit tendinţelor actuale din domeniul sănătăţii, „se aşteaptă ca până în 2020 bolile depresive . . . să ocupe locul al doilea, după cardiopatia ischemică, fiind totuşi în fruntea oricăror alte boli“, a afirmat OMS. Urmând însă un tratament corespunzător, bolnavii „pot duce o viaţă utilă şi pot fi o rotiţă importantă în complexul angrenaj al comunităţii în care trăiesc“.

‘Tămâia ar putea fi dăunătoare sănătăţii’

„Mirosul dulceag al tămâiei ar putea fi dăunător sănătăţii“, se spune în revista New Scientist. „Prin arderea tămâiei, o substanţă des folosită în scopuri medicale sau utilizată în meditaţie de budişti, hinduşi şi creştini în casele lor sau în locurile de închinare, oamenii sunt expuşi la cantităţi periculoase de fum încărcat cu substanţe chimice cancerigene.“ O echipă de cercetători condusă de Ta Chang Lin, de la Universitatea Naţională Cheng Kung din Tainan (Taivan), „a luat probe de aer din interiorul şi din exteriorul unui templu situat în oraşul Tainan şi le-a comparat cu probele de aer luate dintr-o intersecţie“, se spune în articolul respectiv. „Nivelul total de HAP-uri [hidrocarburi aromatice policiclice] din interiorul templului era de 19 ori mai ridicat decât cel din afara templului şi puţin mai ridicat decât cel din intersecţie.“ Potrivit revistei New Scientist, unul dintre aceşti compuşi, „benzpirenul, despre care se crede că produce cancer pulmonar la fumători“, a fost înregistrat la nivele „de până la 45 de ori mai ridicate decât în casele unde locuiesc fumători“.

Metode moderne de restaurare a marmurei

„Oamenii de ştiinţă au descoperit o tehnică revoluţionară care le permite să producă marmură în câteva zile cu ajutorul unor bacterii“, se spune în ziarul londonez The Times. Bacteriile care produc calciu găsite în mod normal în sol sunt crescute în laborator într-un mediu lichid ce conţine pectină. Când rezervele lor de hrană minerală se epuizează, bacteriile mor, rezultând carbonat de calciu pur, adică marmură, sub formă de soluţie. Când este pulverizată pe sculpturi şi pe alte suprafeţe de marmură deteriorate din cauza timpului sau a expunerii la factorii de mediu, această soluţie, aplicată într-un strat foarte subţire, penetrează suprafaţa respectivă şi ţine la un loc bucăţile de marmură. John Larson, responsabil cu conservarea sculpturilor la National Museums and Galleries din Merseyside (Anglia), a spus că, întrucât în prezent există puţină marmură de bună calitate, noua tehnică prezintă avantajul de a fi rapidă, de a produce mari cantităţi de soluţie de marmură şi de a fi foarte ieftină, fără să aibă efecte secundare.

Furt în numele lui Dumnezeu

„De 20 de ani sunt auditor în domeniul investiţiilor şi am văzut mai mulţi bani furaţi în numele lui Dumnezeu decât în vreun alt mod“, a spus Deborah Bortner, preşedinta North American Securities Administrators Association. „Când investiţi, nu ar trebui să lăsaţi garda jos doar pentru că cineva face apel la religia sau credinţa voastră.“ Potrivit revistei Christian Century, „în ultimii trei ani, în 27 de state, auditorii în domeniul investiţiilor au luat poziţie împotriva a sute de indivizi şi companii care profitau de convingerile religioase ale investitorilor ca să câştige încrederea lor. . . . Într-un caz care a creat vâlvă în întreaga lume şi care a durat [mai bine de cinci ani]“, o fundaţie protestantă „a ridicat peste 590 de milioane de dolari de la peste 13 000 de investitori din toată ţara. Fundaţia a fost închisă în 1999 de auditorii statului, iar trei dintre directorii ei au fost găsiţi vinovaţi de fraudă“. În alte trei cazuri, „acuzaţii au fost găsiţi vinovaţi de pierderea a 1,5 miliarde de dolari“, se spune în revista Christian Century.

Încălzirea planetei accelerează dezastrele

„După ce a menţionat o creştere bruscă şi semnificativă a numărului dezastrelor naturale la sfârşitul secolului trecut“, Crucea Roşie a declarat că „ajutorul internaţional nu va putea face faţă efectelor încălzirii planetei“, se spune în ziarul britanic Guardian Weekly. „În Raportul Anual privind Dezastrele Mondiale, Liga Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie spune că numărul inundaţiilor, al furtunilor, al alunecărilor de teren şi al cazurilor de secetă, care în 1995 a fost în jur de 200, a crescut în mod constant, ajungând în anul 2000 la 392.“ Exprimându-şi temerile legate de o creştere chiar mai spectaculoasă a numărului dezastrelor naturale, Roger Bracke, coordonatorul operaţiunilor de ajutorare în caz de dezastru din cadrul Ligii, a afirmat: „Există o limită până la care acţiunile umanitare pot face ceva, dar ne temem că vom ajunge într-un punct în care nu vom mai putea oferi ajutor“. Potrivit ziarului Guardian Weekly, „pe parcursul deceniului trecut, două treimi, în medie, dintre cei [211 milioane de oameni] afectaţi anual de dezastre naturale au fost victime ale inundaţiilor. Foametea cauzată de secetă a afectat aproape o cincime [dintre cei 211 milioane de oameni] şi a fost răspunzătoare de majoritatea deceselor: circa 42% din totalul deceselor cauzate de dezastrele naturale“.