„Îngrijirea de tip mamă-cangur“ — Soluţia la o problemă ce pune viaţa în pericol?

Totul a început într-un spital din Bogotá (Columbia), în 1979. Întrucât rata de supravieţuire a bebeluşilor născuţi prematur era alarmant de scăzută, un medic columbian a propus o soluţie inovatoare: „îngrijirea de tip mamă-cangur“.

Medicilor nu le este uşor să-i ţină în viaţă pe bebeluşii născuţi prematur. Copiii născuţi sub greutatea normală sunt puşi, de obicei, în incubator, unde este cald, şi sunt ţinuţi sub observaţie până când cresc în greutate. Însă, în ţările în curs de dezvoltare, spitalele supraaglomerate, igiena necorespunzătoare, lipsa personalului medical şi lipsa echipamentului adecvat duc adesea la răspândirea unor infecţii periculoase.

Un medic din Columbia a propus o metodă care pare să soluţioneze într-o oarecare măsură problema. În ce constă această metodă? Dacă se naşte prematur, copilului i se acordă o îngrijire standard până când starea sănătăţii lui se stabilizează. Între timp, mama este învăţată cum să-şi îngrijească copilul. Când bebeluşul este destul de sănătos, mama devine un adevărat „incubator“. Cum aşa? Mama îşi ţine copilaşul lipit de piept, aşezat între sâni, fiind legat de ea cu o pânză. Aflat în siguranţă în această „pungă“ asemănătoare marsupiului unui cangur, bebeluşul este ţinut la căldură şi poate fi alăptat cu uşurinţă. Prin urmare, metoda este cunoscută, în general, ca îngrijirea de tip mamă-cangur.

Nu este nevoie de nici un echipament costisitor. Mama trebuie doar să poarte o bluză destul de largă sau o rochie obişnuită cu betelie. Când bebeluşul ia în greutate suficient de mult, mama şi copilul pot pleca acasă, revenind la spital periodic doar pentru un control medical.

Primele cercetări arată că îngrijirea de tip mamă-cangur este eficientă şi sigură. În plus, se pare că întăreşte legătura dintre copil şi mamă. Nu este deloc surprinzător că metoda a fost adaptată pentru a fi aplicată în multe ţări. În Mexic, rudele învaţă cum să fie „taţi-cangur“, „bunici-cangur“ şi chiar „surori-cangur“ pentru a o înlocui pe mamă când are nevoie de o pauză bine meritată. Dr. Guadalupe Santos, care conduce un program de îngrijire de tip mamă-cangur în Mexic, a declarat revistei Treziţi-vă!: „Folosim această metodă din anul 1992 şi am văzut cât de eficientă este. Sunt necesare mai puţine incubatoare, iar mamele stau mult mai puţin timp în spital“.