Cum putem trăi în societatea de tipul „foloseşte şi aruncă“

„ÎN NATURĂ . . . nimic nu se aruncă.“ Această afirmaţie, apărută în paginile revistei Time, îi aparţine unui reputat specialist în reciclare. El făcea referire la remarcabilul proces prin care materia moartă sau materiile reziduale ale unei părţi dintr-un ecosistem sunt întotdeauna folosite de alte părţi ale ecosistemului respectiv. După cum se arăta în revistă, acelaşi specialist este de părere că „omenirea poate copia metodele de lucru «fără gunoi» ale naturii, dar pentru aceasta sunt necesare o nouă tehnologie şi o schimbare radicală a atitudinii“.

Probabil că cei mai mulţi dintre noi nu vom reuşi să punem la punct o nouă tehnologie. Însă ne putem schimba atitudinea! Iar o atitudine corectă, bazată pe anumite principii de conduită, ne va ajuta să facem faţă mai uşor problemelor caracteristice acestui tip de societate.

 Să nu risipim

Una din cinci persoane de pe glob merge la culcare flămândă. Fiind conştienţi de acest lucru, ar trebui să preţuim alimentele pe care le avem şi să nu le risipim. Un cuplu de misionari care s-au întors în Europa după 28 de ani de activitate în Africa au spus că, în perioada de reacomodare cu viaţa din ţara lor natală, cel mai greu le-a fost să accepte „felul în care risipesc oamenii mâncarea“.

Părinţii înţelepţi îşi învaţă copiii să-şi pună în farfurie doar atât cât pot să mănânce. În felul acesta nu se risipeşte mâncarea şi se face mai puţin gunoi. E mult mai bine să ne punem în farfurie o porţie mică, iar apoi să cerem un supliment. Bineînţeles că părinţii trebuie să ofere un exemplu în această privinţă. Isus a fost un exemplu pentru noi toţi, arătând o reală apreciere pentru darurile lui Dumnezeu, atât cele de natură fizică, cât şi cele de natură spirituală. Biblia ne spune că Isus a fost atent să nu se risipească hrana — chiar dacă fusese furnizată în mod miraculos şi din abundenţă! — Ioan 6:11–13.

Principiul de a nu risipi se poate aplica şi în cazul îmbrăcămintei, al mobilei sau al maşinii. Vom arăta că apreciem ceea ce avem dacă vom păstra lucrurile în stare bună, chiar reparându-le când e necesar, şi dacă le vom folosi atât cât pot fi folosite. E bine să nu ne lăsăm amăgiţi de publicitatea care încearcă să ne facă să fim nemulţumiţi de ceea ce avem, oferindu-ne ceva mai mare, mai bun, mai rapid, mai rezistent. Bineînţeles că avem dreptul să înlocuim bunuri care pot fi încă folosite. Dar, înainte de a proceda aşa, ar fi bine să vedem cu ce motivaţie şi cu ce atitudine o facem.

Să nu fim lacomi

În drum spre Ţara Promisă, israeliţii au pribegit prin deşert, unde au primit hrană sub formă  de mană. Potrivit relatării din Biblie, ei primeau o cantitate suficientă de mană. Însă israeliţii au fost atenţionaţi să nu devină lacomi; ei trebuiau să adune doar atât cât aveau nevoie pentru ziua respectivă. Cei care nu au dat ascultare acestei porunci au descoperit că lăcomia se plăteşte, întrucât mana rămasă până dimineaţă a făcut viermi şi a început să miroasă urât (Exodul 16:16–20). De fapt, Biblia condamnă cu fermitate lăcomia în repetate rânduri. — Efeseni 5:3.

Dar nu numai Biblia face acest lucru. De exemplu, Seneca, filozof şi dramaturg roman din secolul I, a recunoscut că o persoană lacomă nu e niciodată mulţumită. Iată ce a spus el: „Omul lacom nu-i mulţumit nici de-ar avea toată natura“. Erich Fromm, filozof din secolul al XX-lea, a ajuns la o concluzie asemănătoare: „Lăcomia e ca o groapă fără fund, iar omul lacom se istoveşte tot încercând să-şi satisfacă necesităţile şi nu e niciodată mulţumit“. În afară de a evita lăcomia şi risipa, există câteva acţiuni concrete pe care le putem întreprinde, acţiuni pe care mulţi le-au întreprins deja.

Să învăţăm să dăm şi altora din ce avem

Înainte de a arunca lucruri aflate încă în stare bună, să ne gândim dacă nu cumva cunoaştem persoane care s-ar bucura să le primească. De exemplu, când copiilor voştri le rămân hainele mici, n-ar fi mai bine să le daţi altor copii ca să le poarte? La fel aţi putea face şi cu alte lucruri care sunt încă bune, dar pe care nu le mai folosiţi atât de mult ca altădată. Încercaţi bucuria pe care v-o poate aduce dăruirea unui lucru. Scriitorul şi umoristul american Mark Twain a scris cândva: „Ca să simţi ce înseamnă cu-adevărat bucuria trebuie să ai cu cine s-o împarţi“. Probabil aţi simţit deja că o bucurie pe care o împarţi e o bucurie de două ori mai mare. În plus, dăruind, veţi contribui şi la combaterea efectelor negative ale mentalităţii „foloseşte şi aruncă“.

A împărţi cu alţii este o virtute, pe care Biblia ne îndeamnă să o cultivăm (Luca 3:11; Romani 12:13; 2 Corinteni 8:14, 15; 1 Timotei 6:18). Într-adevăr, lumea ar fi mult mai bună dacă toţi ar fi dispuşi să împartă ceea ce au!

Să fim mulţumiţi cu strictul necesar

Cine e mulţumit este şi fericit. Acesta e un adevăr universal valabil. Un proverb grecesc zice: „Nimic nu-l va mulţumi pe cel ce nu-i mulţumit cu puţin“. Iar un proverb japonez spune: „Omul nemulţumit este sărac“. Biblia laudă faptul de a fi mulţumit. Iată ce citim în Biblie: „Desigur, este un mijloc de mare câştig această devoţiune sfântă împreună cu faptul de a fi mulţumit. Căci noi n-am adus nimic în lume şi nici nu putem să ducem ceva din ea. Astfel, având hrană şi acoperământ, vom fi mulţumiţi cu aceste lucruri“. — 1 Timotei 6:6–8; Filipeni 4:11.

Bineînţeles, pentru a fi mulţumiţi cu ce avem trebuie, probabil, să ‘ne schimbăm radical atitudinea’. Nu de mult, o tânără pe nume Susanne şi-a dat seama că trebuia să facă o asemenea schimbare. Iată ce spune ea: „Am luat decizia ca, de vreme ce nu pot să am tot ce-mi doresc, să învăţ să-mi placă ce am deja. Acum sunt fericită şi mulţumită“.

Mulţumirea aduce cu adevărat fericirea! Profesorul Argir Hadjihristev, specialist bulgar care studiază procesul îmbătrânirii, a spus: „Cel mai rău lucru este să nu fii mulţumit cu puţinul pe care îl ai“. Referindu-se la efectele benefice pe care le are asupra sănătăţii faptul de a fi mulţumit, el a adăugat: „Cel ce nu încearcă să o ducă mai bine decât vecinul său şi nu se străduieşte mereu să aibă din ce în ce mai mult nu concurează cu alţii şi deci nu se stresează, iar acest lucru e bun pentru sistemul nervos“.

Într-adevăr, o societate de tipul „foloseşte şi aruncă“ nu poate aduce niciodată adevărata fericire. Cu atât mai puţin o mentalitate de acest tip! Se pare că tot mai mulţi oameni încep să înţeleagă acest lucru. Aţi ajuns şi voi la aceeaşi concluzie?

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

Copiii trebuie să înveţe să nu risipească mâncarea

[Legenda ilustraţiei de la pagina 9]

Isus a dat un exemplu excelent în privinţa evitării risipei

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

În loc să aruncaţi lucrurile pe care nu le mai folosiţi, de ce să nu le daţi altora?