Balolo — „caviarul Pacificului“

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN FIJI

VĂ PLAC fructele de mare? Dacă da, vă invităm să veniţi cu noi într-un sat de pe una dintre îndepărtatele insule ale arhipelagului tropical Fiji, unde vom lua parte la un ospăţ exotic. În timp ce ascultăm valurile care se lovesc uşor de outrigger (ambarcaţiune lungă şi îngustă), observăm un cuptor subteran, numit lovo, săpat în apropierea ţărmului. A fost aprins focul pentru a încălzi pietrele special alese, pe care se va găti principalul fel de mâncare.

Dar cine va aduce principalul fel de mâncare? Nimeni! Pur şi simplu vom aştepta ca el să vină la noi. Dacă vă gândiţi că această mâncare trebuie să fie neobişnuită, aveţi dreptate. Ospăţul mult aşteptat va consta într-o farfurie de viermişori delicioşi! Aceşti viermişori marini roşii-maronii (masculii) şi albaştri-verzui (femelele) au fost supranumiţi caviarul Pacificului. Aici, în insulele Fiji, această specialitate culinară neobişnuită se numeşte balolo.

 O dată sau de două ori pe an, timp de 1–3 nopţi, când luna este în al treilea pătrar, viermişorii balolo ies în număr mare la suprafaţa mării. * Momentul depunerii icrelor nu se cunoaşte cu exactitate, totuşi oamenii de ştiinţă cred că acesta ar putea fi asociat cu creşterea temperaturii mării, cu faza în care se află luna şi cu mareele ori cu lungimea zilei. Printre indicii se numără starea vremii şi a mării, precum şi înflorirea anumitor plante. De curând, biologii marini au făcut anumite preziceri cu privire la balolo, ţinându-se cont de fazele lunii şi de ciclul metonic *.

Întorcându-ne în sat, cântecele acompaniate de havaiene şi chitare sunt întrerupte de ştirea că la suprafaţa apei au început să apară viermişorii. Haideţi să ne alăturăm bărbaţilor, femeilor şi copiilor care se îndreaptă spre recif. Unii poartă un isulu deschis la culoare (o îmbrăcăminte care se înfăşoară în jurul corpului, specifică atât bărbaţilor, cât şi femeilor) şi un frumos salusalu (o ghirlandă de flori parfumate ce se poartă la gât). Având în vedere că vor intra în apa oceanului, s-ar putea spune că sunt neobişnuit de îmbrăcaţi.

Câţiva dintre ei preferă să meargă cu o canoe, dar noi ne-am hotărât să ne alăturăm grupului care intră în apă. Imediat, apa caldă, tropicală, ne ajunge până la brâu. Dintr-o dată ne trezim că peste tot în jurul nostru plutesc mii de viermişori!

Suntem copleşiţi de uimire în faţa „uneia dintre cele mai bizare curiozităţi din istoria naturală a sudului Pacificului“. Pentru prinderea acestor vietăţi care se unduiesc întruna se folosesc toate mijloacele posibile — găleţi, plase de mână, plase de ţânţari, coşuri împletite din frunze de nucă de cocos şi chiar mâinile. Un vizitator l-a văzut pe un fijian cu părul bogat şi cârlionţat băgându-şi capul printre viermişori şi scuturând apoi în barcă viermişorii prinşi în păr! Unii participanţi nerăbdători gustă imediat din viermişorii prinşi, mestecând cu poftă în timp ce adună şi alţii.

După cât se pare, acest spectacol uimitor se sfârşeşte la fel de repede cum a şi început — cel puţin până anul următor. Hotărâm să trecem peste ocazia de a mânca viermişori cruzi, dar, întorşi la ţărm, ne alăturăm prietenilor noştri pentru a gusta pentru prima oară acest „caviar al Pacificului“ când este scos din cuptorul subteran. Bogat în vitamine şi minerale, balolo poate fi fiert, fript sau prăjit. Odată gătit, ţine mai bine de o săptămână. Recunoaştem totuşi că gustul lui de peşte nu ar putea fi pe placul oricui.

A sosit timpul să plecăm şi le mulţumim gazdelor noastre de pe insulă pentru ospitalitatea lor deosebită. Meditând la acest fenomen de ridicare a viermişorilor la suprafaţa apei, la momentul când are loc şi la relaţiile de interdependenţă dintre vietăţile de pe recif, suntem cuprinşi de admiraţie faţă de Creatorul acestor cicluri de viaţă. — Revelaţia 4:11.

Dacă vă propuneţi să vizitaţi insulele Fiji, poate că veţi dori să gustaţi o mâncare preparată din aceşti viermişori delicioşi din familia Polychaete. Sau poate că veţi prefera să vă aduceţi altceva la pachet. Indiferent de alegerea voastră, un lucru e sigur: În perioada în care balolo ies la suprafaţa mării, insularii vor aştepta acest delicios „caviar al Pacificului“.

[Note de subsol]

[Chenarul/Fotografia de la pagina 11]

Oare chiar se mănâncă viermişori?

Veţi fi surprinşi şi, în acelaşi timp, vă veţi simţi uşuraţi să ştiţi că, în realitate, această vânătoare neobişnuită nu e ceea ce pare a fi. Să vedem de ce.

Coada viermişorilor balolo se transformă rapid în organe de reproducere numite epitokos. Acestea conţin celule sexuale numite gameţi. Cozile, la extremitatea cărora se află ochii şi membrele asemănătoare unor vâsle, se desprind de viermişori şi se ridică la suprafaţa mării. Dacă nu sunt adunate de un om flămând sau de un prădător acvatic, învelişul solubil plezneşte, eliberând ouă şi spermă: o ingenioasă „întâlnire întâmplătoare“. Deşi mulţi viermişori sunt consumaţi de om şi de animale, numărul imens de ouă asigură suficiente fertilizări. Larvele care supravieţuiesc şi înoată liber găsesc vreun coral, unde se aşază, începându-şi ciclul de viaţă.

Astfel, când mâncăm balolo, consumăm de fapt codiţele viermişorilor care trăiesc încă pe vreun recif.

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 10]

Sus: Sekove Bigitibau; stânga, mijloc şi pagina 11: Paul Geraghty