Salt la conţinut

Salt la cuprins

Fascinaţia numerelor

Fascinaţia numerelor

Fascinaţia numerelor

IMAGINAŢI-VĂ o lume fără numere. Nu ar mai fi bani. Comerţul s-ar reduce la schimbul în natură. Dar ce s-ar întâmpla cu jocurile sportive? Fără numere nu numai că nu am putea să ţinem scorul, dar nici nu am putea spune câţi jucători ar trebui să fie într-o echipă!

Însă, în afară de valoarea lor practică, numerele au o aură de mister, şi aceasta pentru că sunt abstracte. Nimeni nu poate să vadă, să atingă sau să simtă numerele. Să dăm un exemplu: Mărul are o culoare, un aspect, o mărime, o formă, un miros şi un gust specifice. Pentru a şti dacă un anumit obiect este măr, lămâie, minge sau altceva, poate fi verificată fiecare dintre aceste proprietăţi. Totuşi, cu numerele nu se poate face acest lucru. Un set de şapte obiecte poate să nu aibă nimic în comun cu alt set de şapte obiecte, exceptând faptul că obiectele sunt în număr de şapte. Aşadar, pentru a înţelege semnificaţia numerelor — de pildă, pentru a discerne diferenţa dintre şase şi şapte — trebuie să gândim abstract. Aici intervin presupusele caracteristici mistice ale numerelor.

De la Pitagora la pseudoştiinţă

La popoarele antice, atribuirea unor semnificaţii speciale numerelor era o practică des întâlnită. Pitagora, filozof grec şi matematician care a trăit în secolul al VI-lea î.e.n., a susţinut că fiecare lucru are un model numeric. El şi discipolii săi considerau că întregul univers este un exemplu de ordine şi echilibru. Aşadar, nu s-ar putea deduce că relaţiile matematice sunt inerente tuturor lucrurilor materiale?

Din zilele lui Pitagora, interpretarea numerelor a rămas un mijloc de prezicere şi de tălmăcire a viselor şi un ajutor pentru memorie. Această practică se întâlneşte la greci, la musulmani şi la membrii creştinătăţii. Folosind un sistem numerologic numit ghematria, cabaliştii evrei dădeau o valoare numerică fiecăreia dintre cele 22 de litere ale alfabetului ebraic, susţinând apoi că găseau sensuri ascunse în Scripturile ebraice.

Numerologia modernă funcţionează după principii asemănătoare. În general, punctul de plecare îl constituie numele şi data naşterii unei persoane. Fiecărei litere care intră în alcătuirea numelui i se dă o valoare numerică. Adăugând la aceasta numerele datei naşterii, numerologii stabilesc numerele-cheie ale persoanei. Apoi atribuie o anumită semnificaţie acestor numere, care, după părerea lor, oferă o descriere completă a persoanei respective, inclusiv date despre personalitatea, dorinţele neconştientizate şi destinul ei.

După cât se pare, ceea ce atrage de fapt la numerologie este aparenta exactitate a analizei. „Mulţi oameni au ajuns să creadă în numerologie când au văzut cât de bine se potrivesc numerele cu temperamentul celor care au apelat la o asemenea analiză“, a scris Edward Albertson în cartea sa Prophecy for the Millions. Cu toate acestea, numerologia este considerată o pseudoştiinţă. De ce? Ce motive există să punem la îndoială această practică?

[Chenarul/Fotografiile de la pagina 5]

Mesaje codificate în Biblie?

În cartea sa The Bible Code (Codul Bibliei), ziaristul Michael Drosnin susţine că, în urma unor cercetări computerizate efectuate asupra Scripturilor ebraice, a descoperit nişte mesaje codificate. Potrivit afirmaţiilor lui, „codul“ conţine cuvintele „asasin care va asasina“ şi numele Yitzhak Rabin. El a făcut această descoperire cu un an înainte de asasinarea prim-ministrului israelian Yitzhak Rabin.

După cum era de aşteptat, The Bible Code a creat multe controverse. Matematicianul şi fizicianul Dave Thomas a demonstrat că, prin cercetare computerizată, orice text poate duce la rezultate ce par a fi mesaje criptice. Vorbind despre propriul text al lui Drosnin, Thomas a descoperit cuvintele „cod“, „stupid“ şi „înşelătorie“. Iată ce a spus el: „Oriunde poţi găsi mesaje codificate dacă eşti dispus să investeşti timp şi eforturi numai ca să culegi roade de pe întinsul câmp al probabilităţii“.

Întrucât calculatorul are capacitatea de a efectua un număr nelimitat de calcule, probabil că ar putea găsi anumite combinaţii de litere care să fie folosite ca mijloc de prezicere. Dar aceasta este o simplă coincidenţă şi nu o dovadă că Biblia conţine mesaje codificate. *

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 4]

Pitagora a susţinut că fiecare lucru are un model numeric

[Provenienţa fotografiei]

Prin amabilitatea National Library of Medicine