În căutarea unor soluţii

ÎN ANUL 1972, peste 100 de state au semnat un tratat internaţional privind interzicerea dezvoltării, producerii şi stocării armelor biologice. Acest tratat, numit Convenţia asupra interzicerii perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi toxice şi asupra distrugerii lor, a fost primul de acest gen care a interzis o întreagă categorie de arme. Punctul său slab a fost că nu a reuşit să stabilească în linii generale o modalitate prin care să se controleze dacă statele semnatare se conformează convenţiei.

Este greu să se verifice dacă aceste state fabrică sau nu arme biologice, întrucât tehnicile şi cunoştinţele folosite pentru scopuri paşnice pot fi folosite şi pentru fabricarea armelor biologice. Datorită acestei „duble utilizări“ caracteristice biotehnologiei, producţia de arme poate fi cu uşurinţă ascunsă în centralele şi laboratoarele de fermentaţie care aparent desfăşoară activităţi civile legale.

Pentru a soluţiona problema controlului, în 1995, delegaţi din diverse state au început negocierea unui protocol cu caracter obligatoriu. Timp de peste şase ani, ei au tot discutat despre măsurile concrete ce ar putea fi luate pentru a se asigura că statele se conformează convenţiei. La 7 decembrie 2001, o conferinţă care s-a desfăşurat pe parcursul a trei săptămâni şi la care au participat 144 de state semnatare ale tratatului din 1972 s-a încheiat fără a se ajunge la un acord. Problema a fost că Statele Unite nu au acceptat principalele propuneri privind modul în care ar urma să se verifice dacă statele semnatare respectă sau nu convenţia. Statele Unite au argumentat că, dacă vor permite unor observatori să le verifice unităţile militare şi industriale, va exista riscul să fie ţinta spionajului.

 Ce ne rezervă viitorul

Biotehnologia dispune de un potenţial uriaş, putând fi folosită în scopuri bune, dar şi în scopuri rele. Şi alte domenii importante ale tehnologiei — metalurgia, explozibilii, combustia internă, aviaţia, electronica — au fost exploatate atât în scopuri paşnice, cât şi în scopuri ostile. Se poate spune acelaşi lucru şi despre biotehnologie? Mulţi sunt de părere că răspunsul e afirmativ.

Într-un raport pe 1999 întocmit de Comisia Americană pentru Securitate Naţională se spunea: „Persoane individuale, precum şi unele grupări . . . vor câştiga putere şi influenţă, iar multe dintre ele vor avea la dispoziţie mijloace de distrugere înfiorătoare. . . . Vor apărea tot mai multe persoane şi grupări active înfiinţate ad-hoc care vor fi motivate adesea de zel religios, de convingeri sectare iraţionale sau de resentimente puternice. Teroriştii pot acum exploata tehnologii de care în trecut dispuneau numai statele importante şi pot ataca centre civile dens populate“.

Deşi nu ştim ce se va întâmpla în viitorul apropiat, ştim însă ce le rezervă Dumnezeu oamenilor. Biblia conţine promisiunea că va veni timpul când oamenii de pe întregul pământ ‘vor locui în siguranţă şi nu-i va mai tulbura nimeni’ (Ezechiel 34:28). Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre această promisiune mângâietoare, luaţi legătura cu Martorii lui Iehova din localitatea voastră sau scrieţi la cea mai convenabilă adresă dintre cele menţionate la pagina 5 a acestei reviste.

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Cercetătorii caută modalităţi de a neutraliza antraxul

[Provenienţa fotografiei]

Fotografie obţinută prin amabilitatea Sandia National Laboratories

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Conferinţa asupra armelor biologice, 19 noiembrie 2001, Elveţia

[Provenienţa fotografiei]

AP Photo/Donald Stampfli

[Legenda fotografiilor/ilustraţiei de la pagina 11]

Biblia conţine promisiunea că va veni timpul când toţi oamenii „vor locui în siguranţă“