Salt la conţinut

Salt la cuprins

De ce nu mă iubeşte părintele meu?

De ce nu mă iubeşte părintele meu?

Tinerii se întreabă . . .

De ce nu mă iubeşte părintele meu?

„Înainte ca tata să divorţeze de mama, mergeam la plajă, mâncam în oraş şi călătoream mult cu maşina lui. Apoi totul s-a terminat. Tata s-a schimbat. Cred că, într-un fel, a divorţat şi de mine.“ — Karen. *

FOARTE mulţi tineri se luptă cu astfel de sentimente. Asemenea lui Karen, ei simt că un părinte nu-i mai iubeşte — sau că niciodată nu i-a iubit. Nu ne referim aici la acele sentimente negative trecătoare care se pot ivi în urma unor neînţelegeri de moment dintre tineri şi părinţii lor şi nici la resentimentele care apar uneori după ce părinţii i-au disciplinat pe copii. Ne referim, mai exact, la acele cazuri când părinţii se fac efectiv vinovaţi de neglijarea copiilor lor, neacordându-le nici atenţia, nici disciplinarea necesare. În alte cazuri, părinţii se poartă dur sau chiar violent cu copiii lor, probabil adresându-le cuvinte aspre sau bătându-i.

Puţine lucruri ne rănesc aşa de mult ca faptul de a fi respinşi de propriul părinte. „Mă făcea să mă simt nedorită, neglijată“, spune Karen. Dacă ai trecut şi tu vreodată printr-o asemenea situaţie dureroasă, analizează următoarele sugestii, care te pot ajuta să-ţi învingi sentimentele ce apar în astfel de situaţii. Fii sigur că poţi reuşi în viaţă, chiar şi fără sprijinul unui părinte!

Încearcă să-ţi înţelegi părintele

Mai întâi, trebuie să ştii că e cât se poate de normal să-ţi doreşti ca părinţii să te iubească. Dragostea unui părinte faţă de copilul său trebuie să fie un lucru la fel de firesc şi de sigur ca răsăritul soarelui. Dumnezeu le pretinde părinţilor să manifeste o asemenea dragoste (Coloseni 3:21; Tit 2:4). Aşadar, de ce uneori părinţii îşi neglijează, îşi abandonează sau chiar îşi maltratează copiii?

O cauză ar putea fi chiar propriul lor trecut. Întreabă-te: De unde au învăţat părinţii mei cum să-şi crească copiii? În multe cazuri, părinţii învaţă doar din ceea ce au văzut în copilărie la părinţii lor. Iar în lumea crudă în care trăim azi, când numărul celor „fără afecţiune naturală“ este mai mare ca oricând, adesea se transmite mai departe o metodă complet greşită de creştere a copiilor (2 Timotei 3:1–5). Uneori, rezultatul este o îngrozitoare reacţie în lanţ, părinţii maltratându-şi copiii exact aşa cum au fost şi ei maltrataţi când erau mici.

În plus, părinţii pot fi foarte nefericiţi dintr-o mulţime de motive. Unii încearcă să scape de suferinţe şi dezamăgiri dedicându-se complet muncii sau apucându-se de băutură ori de droguri. De exemplu, William şi Joan au fost crescuţi de un tată alcoolic. „Tatălui meu îi venea foarte greu să ne laude pentru ceva“, spune Joan. „Însă perioada cea mai dificilă a fost când a început să bea şi a devenit irascibil. Ţipa la mama în fiecare seară. De multe ori mi-era frică de el.“ Chiar dacă nu au un comportament abuziv, s-ar putea ca unii părinţi să fie atât de obosiţi, încât să nu mai aibă energia necesară pentru a le acorda copiilor dragostea şi atenţia de care au nevoie.

William consideră că înţelege motivul pentru care tatăl său avea un comportament atât de schimbător. „Tata a crescut la Berlin în timpul celui de-al doilea război mondial“, explică el. „Când era copil a trecut prin multe orori şi a văzut o grămadă de morţi. A trebuit să-şi câştige cu greu existenţa, doar ca să aibă ce să mănânce în fiecare zi. Cred că tata a fost traumatizat de experienţele prin care a trecut.“ Într-adevăr, Biblia arată că oamenii oprimaţi pot ajunge să acţioneze în mod iraţional. — Eclesiastul 7:7.

Consideră oare William şi Joan că trecutul tatălui lor justifică modul cum se poartă cu ei? „Nu“, spune William. „Trecutul său nu constituie o scuză pentru că s-a apucat de băut şi pentru felul în care ne tratează. Totuşi, ştiind acest lucru despre tata, am putut să-i înţeleg mai bine comportamentul.“

Dacă accepţi ideea că părinţii tăi sunt imperfecţi şi dacă vei căuta să afli câte ceva despre trecutul lor, îţi va fi mult mai uşor să-i înţelegi. Iată ce se spune în Proverbele 19:11: „Înţelepciunea [perspicacitatea, NW] îl face pe om încet la mânie“.

Învinge-ţi sentimentele negative

Din cauza situaţiei de acasă există, probabil, şi alte sentimente negative care te chinuiesc. De exemplu, lipsa de atenţie din partea ambilor ei părinţi au făcut-o pe Patricia să se simtă „nedemnă de a fi iubită şi lipsită de orice valoare“. LaNeisha a constatat că, după ce tatăl ei a plecat de acasă când ea avea doar 8 ani, i-a fost greu să mai aibă încredere în bărbaţi. Iar Shayla s-a trezit că tânjea după atenţia aproape a oricărei persoane pe care o întâlnea, iar aceasta pentru că încerca să umple golul lăsat de mama ei, care devenise o „victimă a drogurilor“.

Mânia şi gelozia pot fi şi ele o problemă. Când Karen a văzut că, după ce s-a recăsătorit, tatăl ei arăta dragoste faţă de noua lui familie, dragoste pe care o dorea pentru sine, a simţit că ‘devenise dintr-o dată foarte geloasă’. Uneori, Leilani simţea chiar că îşi ura părinţii. „Mă certam tot timpul cu ei“, spune ea.

Având în vedere situaţiile descrise, este lesne de înţeles de ce pot apărea astfel de sentimente. Totuşi, cum poţi să-ţi învingi sentimentele negative? Analizează următoarele sfaturi.

Apropie-te de Iehova Dumnezeu (Iacov 4:8). Poţi face acest lucru citind Biblia şi asociindu-te cu regularitate cu poporul său. Când vei vedea modul în care tratează Iehova cu oamenii, vei înţelege că el este loial şi că te poţi încrede în el. „Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează şi să n-aibă milă de fiul pântecelui ei?“, i-a întrebat Iehova pe israeliţi. „Dar chiar dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita“, a promis el (Isaia 49:15). Aşadar, roagă-te cu regularitate lui Dumnezeu. Nu-ţi face griji că nu vei găsi cuvintele potrivite. El te va înţelege (Romani 8:26). Gândeşte-te că Iehova te iubeşte chiar şi atunci când ţi se pare că nimeni altcineva nu te iubeşte. — Psalmul 27:10.

Stai de vorbă cu un adult de încredere. Fă-ţi prieteni dintre persoanele mature pe plan spiritual. Exprimă-ţi deschis sentimentele şi îngrijorările în faţa lor. În congregaţia creştină a Martorilor lui Iehova poţi găsi mame şi taţi spirituali (Marcu 10:29, 30). Dar s-ar putea să fie nevoie să iei iniţiativa şi să le spui deschis ce simţi. Ceilalţi nu au cum să ştie care sunt sentimentele tale dacă nu vorbeşti despre ele. Vei simţi o mare mângâiere dacă îţi vei uşura inima împovărată. — 1 Samuel 1:12–18.

Fii ocupat cu activităţi în folosul altora. Ca să nu ajungi să-ţi plângi de milă, încearcă să nu priveşti doar partea rea a lucrurilor. Din contră, învaţă să apreciezi ceea ce ai. Deschide poarta posibilităţilor, ‘privind cu interes personal nu doar propriile tale treburi, ci şi treburile celorlalţi’ (Filipeni 2:4). Fixează-ţi obiective spirituale şi străduieşte-te să le atingi, păstrându-ţi optimismul. O modalitate excelentă de a arăta mereu interes faţă de alţii, nu doar faţă de propria persoană, ar fi să contribui la satisfacerea necesităţilor altora în ministerul creştin.

Continuă să-ţi respecţi părinţii. Străduieşte-te să urmezi întotdeauna principiile şi normele biblice. Printre acestea se numără şi porunca de a-ţi onora părinţii (Efeseni 6:1, 2). Dacă vei arăta onoare faţă de ei, nu vei ajunge să nutreşti gânduri răzbunătoare. Ţine minte că nici o faptă aparent greşită din partea unui părinte nu poate justifica o faptă rea din partea ta. Prin urmare, lasă lucrurile în seama lui Iehova (Romani 12:17–21). El „iubeşte dreptatea“ şi arată faţă de copii o dragoste ocrotitoare (Psalmul 37:28; Exodul 22:22–24). Continuă să le arăţi părinţilor tăi respectul cuvenit şi, în acelaşi timp, încearcă să cultivi roadele spiritului lui Dumnezeu, iar, mai presus de toate, iubirea. — Galateni 5:22, 23.

Poţi reuşi în viaţă

Nu încape îndoială că, dacă nu ai parte de dragostea unuia dintre părinţi, suferi mult. Dar eşecul unui părinte nu trebuie să stabilească ce fel de persoană vei deveni tu. Stă în puterea ta să stabileşti dacă vei reuşi în viaţă şi dacă vei avea un viitor fericit aplicând principiile menţionate înainte.

William, ale cărui cuvinte le-am citat în acest articol, slujeşte cu timp integral ca voluntar la una dintre filialele Martorilor lui Iehova. El spune: „Iehova ne pune la dispoziţie o mulţime de instrumente cu ajutorul cărora putem face faţă acestor situaţii tragice. E un privilegiu să avem un Tată ceresc atât de iubitor şi de plin de grijă!“ Sora lui, Joan, este pionieră cu timp integral, slujind unde e o mai mare nevoie de evanghelizatori. „Când am crescut, am văzut diferenţa clară «dintre cel care slujeşte lui Dumnezeu şi cel care nu-l slujeşte»“, spune ea (Maleahi 3:18). „Situaţiile prin care am trecut ne-au făcut să fim foarte hotărâţi să luptăm pentru adevăr şi să ni-l însuşim.“

La fel pot sta lucrurile şi în cazul tău. „Cei care seamănă cu lacrimi vor secera cu bucurie“, spune Biblia (Psalmul 126:5). Ce legătură are acest verset cu subiectul nostru? Ei bine, dacă te vei strădui din greu să aplici principiile drepte când eşti în situaţii dificile, lacrimile tale se vor transforma în cele din urmă în bucurie, întrucât vei avea parte de binecuvântarea lui Dumnezeu.

Aşadar, continuă să depui eforturi pentru a te apropia mai mult de Iehova Dumnezeu (Evrei 6:10; 11:6). Chiar dacă sentimentele de nelinişte, de dezamăgire şi de vinovăţie te-au chinuit ani de zile, ele vor dispărea încetul cu încetul, iar „pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire“, le va lua locul. — Filipeni 4:6, 7.

[Notă de subsol]

^ par. 3 Unele nume au fost schimbate.

[Chenarul de la pagina 21]

Consideri . . .

• că eşti lipsit de valoare?

• că nu e bine, nici înţelept să ai încredere în oameni?

• că ai în permanenţă nevoie de cuvinte care să-ţi redea încrederea în tine?

• că nu reuşeşti să te stăpâneşti când eşti gelos sau când te înfurii?

Dacă răspunsul tău la aceste întrebări este afirmativ, stai de vorbă cât mai repede cu un părinte, cu un bătrân sau cu un prieten matur pe plan spiritual în care ai încredere.

[Legenda fotografiilor de la pagina 22]

Ia măsuri concrete ca să-ţi învingi sentimentele negative