Lumea în obiectiv

„Fantezii despre bogăţie“

Publicitatea agresivă i-a înşelat pe mulţi oameni săraci, care au ajuns să creadă că vor scăpa de sărăcie dacă se îndreaptă spre jocurile de noroc. În realitate însă, şansele de a câştiga o sumă mare sunt foarte mici, se arată în ziarul Times of Zambia. Potrivit articolului din ziar, „publicitatea făcută loteriilor creează în mintea oamenilor fantezii despre bogăţie, lux şi o viaţă în care toate problemele dispar cât ai clipi din ochi“, în timp ce „rareori se menţionează că şansele de câştig sunt extrem de mici“. Articolul încheie astfel: „Indiferent ce argumente se aduc, jocurile de noroc constituie furt în toată regula şi ar trebui interzise în orice societate cu norme morale înalte“.

 Teama de întuneric

„Copiilor de azi le este mult mai frică de întuneric decât le-a fost părinţilor lor, deoarece sunt expuşi tot mai mult la lumina artificială, ceea ce înseamnă că rareori se întâmplă să stea în întuneric total“, se arată într-un articol apărut în ziarul londonez The Times. Aric Sigman, psiholog şi autor al unor lucrări de specialitate, a analizat unele studii care arată că aproape două treimi dintre copiii sub 10 ani insistă să doarmă cu un bec de veghe aprins. El susţine că imaginaţia celor mici este înăbuşită din cauză că nu sunt expuşi la întuneric — chiar şi noaptea când merg la culcare. „Imaginaţia copiilor are nevoie de ocazii de a se dezvolta“, se arată în articol. „Pentru copii poate fi foarte interesant să se joace şi să se distreze pe întuneric, deoarece tot ceea ce-şi imaginează ei în acele momente este unic.“ În prezent însă, „imaginile care se întipăresc în mintea copiilor, gata create de televiziune, de cinematograf şi de jocurile pe calculator“, îi înspăimântă. Dr. Sigman declară: „Sună cam demodat sfatul de a citi mai mult şi de a privi la televizor mai puţin, dar e un sfat care trebuie mereu repetat“.

Gheţarul de şelf din Antarctica se desface în bucăţi

La începutul lunii ianuarie 2002, în numai 35 de zile, o bucată cu o suprafaţă de 3 250 km² din gheţarul de şelf Larsen B, aflat în estul Peninsulei Antarctice, s-a desfăcut în mii de gheţari plutitori, anunţă Centrul Naţional de Informaţii privind Zăpada şi Gheaţa al Universităţii din Colorado. O mare parte din Antarctica are pe margine plăci groase de gheaţă alimentate de gheţari, însă plăcile de gheaţă aflate pe această peninsulă s-au micşorat din cauza încălzirii climei, fenomen care se înregistrează de la sfârşitul anilor ’40 încoace. Deoarece gheţarul de şelf este plutitor, desfacerea lui în bucăţi nu ridică prea mult nivelul mării. Cu toate acestea, „gheţarii de şelf sunt ca un contrafort, sau un sistem de frânare, pentru gheţari“, se arată în raport. „După ce gheţarii lor de şelf dispar, gheţarii . . . ar putea să dea drumul în ocean la mai multă gheaţă decât reuşesc să acumuleze sub formă de zăpadă.“ Încă nu sunt foarte clare motivele pentru care are loc această încălzire, iar datele pot fi derutante. Exceptând această peninsulă, „în celelalte zone ale Antarcticii nu există semne că s-ar înregistra vreo încălzire pe scară mare“, precizează The New York Times. De fapt, din unele studii reiese că acest continent, ca întreg, s-a răcit în ultimii 35 de ani.

Programul spaţial al Chinei

La 1 aprilie 2002, Shenzhou III, o navă spaţială chineză fără echipaj la bord, a aterizat fără probleme în Mongolia Interioară, după o misiune de o săptămână, anunţă BBC News. Nava a purtat în spaţiu un „om artificial“, adică un manechin echipat cu senzori pentru monitorizarea nivelului de oxigen şi a temperaturii, în încercarea de a testa sistemele de susţinere a vieţii care ar putea fi folosite în cazul unui viitor zbor cu echipaj la bord. Oficialii chinezi care se ocupă de zborurile spaţiale au anunţat că şi-au propus să trimită un om în spaţiu înainte de 2005. „Un obiectiv pe termen mai lung fixat de agenţia spaţială chineză ar fi să trimită oameni pe Lună până în 2010“, precizează ştirea.

Pentru peruşi, frumos înseamnă viu colorat

Cum îşi aleg partenerul peruşii (sau papagalii-ondulaţi comuni)? Răspunsul ar putea fi: în funcţie de cât de strălucitoare sunt penele. Penele peruşilor conţin o substanţă chimică ce absoarbe lumina ultravioletă şi o transmite mai departe cu o lungime de undă mai mare, ceea ce le conferă penelor strălucire, devenind roşii-gălbui fluorescente. Dr. Justin Marshall, de la Universitatea Queensland (Australia), împreună cu colegii săi, a aplicat un ecran solar pe penele peruşilor sălbatici, estompându-le efectul fluorescent. „Păsările lipsite de strălucire au fost mai puţin atrăgătoare pentru sexul opus“, precizează ziarul The Sydney Morning Herald. Marshall a spus că o culoare foarte strălucitoare înseamnă, probabil, o pasăre „de calitate superioară“. Chiar dacă şi în cazul altor vietăţi corpul conţine substanţe chimice fluorescente, Marshall a precizat că este „pentru prima oară când s-a demonstrat rolul fluorescenţei la regnul animal“, se arată în ziar.

Leul, o specie pe cale de dispariţie

„Se pare că în scurt timp leii vor dispărea de pe suprafeţe întinse ale Africii“, anunţă revista New Scientist. Pentru a se asigura aproximativ 100 de perechi în vederea reproducerii este necesară o populaţie de 500 până la 1 000 de lei — un număr suficient de mare ca să se evite consangvinizarea. Potrivit Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, populaţiile de lei din vestul şi centrul Africii numără mult mai puţine exemplare decât această cifră. „E o situaţie gravă“, a spus Hans Bauer, de la Universitatea Leiden (Olanda). „Nu există nici măcar o populaţie de care să putem fi siguri că nu va dispărea.“ Principalul motiv al reducerii numărului de lei este invadarea habitatului acestor animale de către om. Leii au nevoie de zone întinse pentru a vâna: nu mai puţin de 200 km² pentru un singur mascul. „Leul este o specie de bază“, a avertizat Bauer. „E un semnal de alarmă — faptul că în prezent leii sunt ameninţaţi cu dispariţia ar putea însemna că în următorii 20–30 de ani şi alte specii vor ajunge pe cale de dispariţie.“

Solariile şi riscurile lor

„Riscul ca aceia care folosesc solariile să se îmbolnăvească de cancer de piele este de peste două ori mai mare decât la cei care nu le folosesc, tinerii fiind expuşi unui risc chiar mai mare“, semnalează ziarul londonez The Guardian. Prof. Margaret Karagas, de la Facultatea de Medicină Dartmouth, din New Hampshire (SUA), a intervievat 1 500 de persoane cu vârsta cuprinsă între 25 şi 74 de ani, dintre care mai mult de jumătate fuseseră de puţin timp diagnosticate cu cancer de piele. Riscul de a se îmbolnăvi de cancer a crescut „cu până la 20% pentru fiecare zece ani de folosire a solariilor în cazul celor care le-au utilizat până la vârsta de 50 de ani“, precizează ziarul The Times of London. Prof. Karagas declară: „Lămpile cu ultraviolete imită lumina soarelui, [având] o doză de radiaţie ultravioletă concentrată, intensă“. În prezent, numărul celor care mor de cancer de piele în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât în anii ’60, iar în Scoţia de patru ori mai mare. Specialiştii susţin că de vină este expunerea tot mai îndelungată la radiaţiile ultraviolete fie făcând plajă, fie utilizând lămpile de bronzat. „Nu există bronz sănătos“, a declarat un purtător de cuvânt al Cancer Research UK. „Bronzul este, de fapt, reacţia organismului la distrugerea ADN-ului.“

„Castelele de apă“ în pericol

Jumătate din populaţia lumii depinde de apa potabilă care provine din ecosistemele montane, semnalează ziarul canadian The Toronto Star. Lanţurile muntoase — numite „castelele de apă ale lumii“ într-un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite ce marca Anul ONU al Munţilor — sunt într-un mare pericol. Potrivit ziarului, distrugerea lor este cauzată de „schimbările climaterice, de poluare, de conflictele armate, de creşterea demografică, de despăduriri, precum şi de exploatarea lor în agricultură, minerit şi industria turismului“. Raportul atrăgea atenţia că „această degradare va provoca mai multe inundaţii, alunecări de teren şi foamete“, se arată în ziar.

Dependenţa de alcool

În prezent, 1 din 13 britanici este dependent de alcool, semnalează ziarul londonez The Independent, precizând că dependenţa de alcool este „de două ori mai răspândită decât dependenţa de droguri ilicite sau de medicamente eliberate pe bază de reţetă“. În perioada 1994–1999, decesele cauzate de abuzul de alcool — printre care cele cauzate de bolile de inimă, de ciroză şi de intoxicaţiile cu alcool — au crescut la număr cu aproape 43%. Accidentele de maşină datorate consumului de alcool au crescut de la 10 100, câte erau în 1998, la 11 780, în 2000, şi sunt răspunzătoare de moartea a una din 7 persoane în accidentele rutiere. Din totalul de angajatori, 60% au probleme cu angajaţii care beau prea mult, iar 40% dintre cei care comit acte de violenţă o fac sub influenţa alcoolului. Eric Appleby, directorul asociaţiei caritabile Alcohol Concern din Marea Britanie, a declarat: „Având în vedere amploarea problemelor în ce priveşte impactul pe care îl au ele asupra sănătăţii oamenilor, asupra relaţiilor dintre ei şi asupra buzunarului lor, ca să nu mai vorbim de impactul asupra serviciilor publice, . . . înţelegem cât de urgent e să se ia măsuri concertate“.