Tinerii se întreabă . . .

Influenţa anturajului — E chiar atât de puternică?

„Nu cred că anturajul mă influenţează.“ — Pamela, elevă de liceu.

„Nu cred că mai sunt atât de influenţat de anturaj. În general, iau singur decizii în viaţă.“ — Robbie, un tânăr.

ŢI S-A întâmplat vreodată să gândeşti şi tu la fel? Desigur, poate ştii că Biblia spune: „Asocierile rele strică obiceiurile folositoare“ (1 Corinteni 15:33). Totuşi, poate că te întrebi: Nu se exagerează cumva când se vorbeşte despre influenţa anturajului? Poate că nu e chiar atât de puternică cum spun părinţii sau alţii mai în vârstă.

Dacă, din când în când, te frământă şi pe tine astfel de îndoieli, nu eşti primul tânăr căruia i se întâmplă asta. Te invităm însă să reflectezi la următoarea posibilitate: Oare nu te influenţează anturajul mai mult decât îţi imaginezi? Mulţi tineri au descoperit cu stupoare cât de puternică poate fi influenţa anturajului. De exemplu, Angie recunoaşte că e posibil ca, în realitate, să caute să se conformeze valorilor celor din jur mai mult decât i-ar plăcea ei să creadă. Iată ce spune Angie: „Uneori influenţa socială e atât de puternică, încât nici nu-ţi dai seama că, de fapt, eşti influenţat de anturaj. Începi să crezi că tu eşti cel care decizi ce faci“.

La fel şi Robbie, citat mai înainte, spune că deciziile lui se datorează în mare parte voinţei sale. Totuşi, el recunoaşte că e greu să trăieşti într-un oraş mare. De ce? Deoarece mediul materialist în care îţi duci viaţa te influenţează. Iată ce spune el: „Aici e foarte important să fii bogat“. E cât se poate de clar că influenţa anturajului constituie o forţă care nu trebuie ignorată. Dar de ce mulţi tineri consideră că anturajul nu are nici o influenţă asupra lor?

Puternică şi greu de sesizat

Influenţa anturajului poate fi greu de sesizat — de fapt, s-ar putea chiar ca nici să nu ne dăm seama că ea există. Să ilustrăm acest lucru: Dacă ne aflăm la nivelul mării, tot volumul de aer de deasupra exercită o presiune constantă asupra noastră de aproximativ 1 kg/cm². * Poţi trăi sub o  astfel de presiune zi de zi fără să-ţi dai seama că există. De ce? Pentru că te-ai obişnuit cu ea.

E adevărat, presiunea atmosferică nu este neapărat dăunătoare. Însă, când oamenii ne influenţează în mod subtil, ajungem să ne schimbăm încetul cu încetul. Apostolul Pavel a înţeles cât de puternică este influenţa anturajului. Iată ce avertisment le-a dat el creştinilor din Roma: „Nu lăsaţi lumea din jur să vă modeleze în tiparul ei“ (Romani 12:2, The New Testament in Modern English). Dar cum s-ar putea întâmpla aşa ceva?

Cum ne influenţează anturajul

Îţi place să te bucuri de aprobarea celorlalţi şi să fii acceptat de ei? Majoritatea am răspunde afirmativ. Totuşi, dorinţa firească de a ne bucura de aprobarea celor din jur poate fi o sabie cu două tăişuri. Până unde vom merge pentru a câştiga aprobarea după care tânjim? Chiar dacă suntem convinşi că noi nu ne vom lăsa influenţaţi în sens negativ, ce putem spune despre cei din jurul nostru? Se străduiesc ei să reziste influenţei anturajului sau se lasă modelaţi de el?

De exemplu, în prezent, mulţi consideră că normele morale ale Bibliei sunt depăşite sau nerealiste pentru lumea de azi. Mulţi sunt de părere că nu e chiar atât de important să ne închinăm lui Dumnezeu în modul în care ne-o cere el în paginile Cuvântului său (Ioan 4:24). De ce văd ei lucrurile astfel? Printre altele, răspunsul ar putea fi influenţa anturajului. În Efeseni 2:2, Pavel spune că în sistemul de lucruri al acestei lumi există un „spirit“, adică o atitudine predominantă. Acest spirit îi influenţează puternic pe oameni, determinându-i să se conformeze gândirii unei lumi înstrăinate de Iehova. Cum ne-ar putea afecta acest lucru şi pe noi?

Activităţile noastre zilnice legate de şcoală, de studiu, de obligaţiile familiale şi de muncă ne obligă, în general, să avem de-a face cu persoane care nu ne împărtăşesc valorile creştine. De exemplu, la şcoală s-ar putea ca mulţi să caute să fie agreaţi de colegi aproape cu orice preţ: chiar întreţinând relaţii sexuale imorale ori consumând alcool în exces sau droguri. Ce se va întâmpla dacă ne alegem prietenii apropiaţi dintre cei care practică astfel de lucruri sau care le consideră normale, ba chiar de admirat? Am putea ajunge — probabil treptat — să adoptăm o atitudine asemănătoare. „Spiritul“, sau „aerul“, acestei lumi ne va influenţa: e ca şi cum lumea ne-ar modela în tiparul ei.

Este interesant că aceste principii biblice sunt confirmate de unele experimente făcute în zilele noastre de sociologi. Iată, de exemplu, un binecunoscut experiment, şi anume experimentul Asch. O persoană este invitată să se aşeze alături de un grup de oameni. Dr. Asch le arată tuturor un carton pe care este trasată o linie verticală. Apoi le arată un alt carton pe care sunt trasate trei linii verticale de mărimi diferite, diferenţa dintre ele fiind foarte clară. După aceea îi întreabă pe toţi cei de faţă care dintre cele trei linii pare să se potrivească cu prima. Răspunsul e evident. Testul se repetă şi toţi dau acelaşi răspuns. A treia oară însă, lucrurile se schimbă.

La fel ca înainte, nu e deloc greu să se determine care linii se potrivesc ca mărime. Cel testat însă nu ştie că celorlalţi membri ai grupului li s-a dat un anumit rol în acest experiment. Cu toţii dau acelaşi răspuns greşit. Ce se întâmplă în această situaţie? Numai 25% dintre subiecţii testaţi au ţinut cu fermitate la ceea ce ştiau că este corect. Ceilalţi au fost cel puţin o dată de acord cu restul grupului — chiar dacă aceasta a însemnat să nege ceea ce vedeau cu propriii lor ochi!

Este clar că oamenii doresc să se conformeze valorilor comunităţii în care trăiesc — şi îşi doresc atât de mult acest lucru, încât majoritatea lor chiar vor nega ceea ce ştiu cu certitudine că e adevărat. Mulţi tineri au simţit personal influenţa pe care o are anturajul. Daniel, un tânăr de 16 ani, recunoaşte: „Anturajul te poate schimba. Şi, cu cât anturajul e mai numeros, cu atât influenţa e mai mare. Poţi ajunge chiar să crezi că ceea ce fac cei din jur e bine“.

Angie, citată mai înainte, menţionează un exemplu tipic de influenţă din partea colegilor de şcoală: „La liceu era foarte important ce fel de îmbrăcăminte  aveai. Trebuia să porţi haine de firmă. Nu-ţi prea convenea să dai 50$ pe o bluză — de ce şi-ar dori cineva să dea atâţia bani?“ Din câte lasă Angie să se înţeleagă, poate fi greu să-ţi dai seama că eşti influenţat de cei din jur. Dar ne poate oare influenţa anturajul în chestiuni mai serioase?

De ce influenţa anturajului poate fi periculoasă

Imaginează-ţi că înoţi în mare. În timp ce eşti concentrat să treci peste valuri înaintând spre larg, forţe puternice acţionează fără ca tu să-ţi dai seama. Valurile te împing spre ţărm, dar poate că există şi un curent marin. Încetul cu încetul, el te poartă fie spre stânga, fie spre dreapta. Când, în sfârşit, te uiţi spre ţărm, nici nu-ţi mai zăreşti familia sau prietenii. Nici n-ai băgat de seamă cât de departe te-a purtat curentul! În mod asemănător, în timp ce suntem ocupaţi cu treburile noastre zilnice, gândurile şi sentimentele ne sunt în permanenţă influenţate de lumea din jur. Înainte de a ne da seama, aceste influenţe ne pot împinge departe de normele la care întotdeauna am crezut că vom ţine cu tărie.

Să luăm exemplul apostolului Petru, un bărbat curajos. În noaptea arestării lui Isus, el a pus mâna pe o sabie fără teamă, deşi se afla în faţa unei mulţimi ostile (Marcu 14:43–47; Ioan 18:10). După câţiva ani însă, cei din jur l-au influenţat în aşa măsură, încât a avut un comportament în mod evident părtinitor. El nu a stat împreună cu creştinii neevrei, cu toate că înainte primise de la Cristos o viziune în care i spunea clar să nu-i considere necuraţi pe neevrei (Faptele 10:10–15, 28, 29). Lui Petru i-a fost mai greu să facă faţă dispreţului celorlalţi decât să înfrunte o sabie îndreptată spre el (Galateni 2:11, 12)! Într-adevăr, influenţa anturajului poate fi periculoasă.

Este esenţial să recunoaştem puterea influenţei anturajului

Din exemplul lui Petru învăţăm o lecţie importantă. Dacă suntem tari în anumite privinţe nu înseamnă automat că suntem tari în toate. Petru a avut slăbiciuni, la fel ca noi toţi. Indiferent cine suntem, trebuie să fim conştienţi de domeniile în care suntem vulnerabili. Ne-am putea întreba cu sinceritate: Unde sunt eu vulnerabil? Tânjesc după un trai îmbelşugat? Sunt eu mândru de înfăţişarea mea şi de realizările mele; se reflectă acest lucru în acţiunile mele? Până unde aş merge ca să obţin laude, o poziţie socială sau popularitate?

Probabil că niciodată nu ne vom expune în mod voit unui pericol alegând să ne împrietenim cu persoane lipsite de principii morale, care consumă droguri sau care duc o viaţă promiscuă. Dar ce putem spune despre slăbiciunile noastre care nu sunt prea uşor de sesizat? Dacă ne întovărăşim cu cei ce ne vor influenţa negativ chiar în domeniul în care avem o slăbiciune, atunci efectiv ne expunem unui anturaj a cărui influenţă ne-ar putea face un rău de durată.

Dar există şi o veste bună: nu toate anturajele exercită o influenţă rea. Putem face faţă însă influenţei anturajului şi chiar să facem ca această influenţă să fie benefică? Cum putem lupta împotriva influenţei dăunătoare a anturajului? Aceste întrebări vor fi analizate într-un articol viitor din seria „Tinerii se întreabă . . .“.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiei de la paginile 12, 13]

Un mediu impregnat de materialism exercită o influenţă puternică