Măsuri de protecţie în timpul sarcinii şi foloasele lor

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN MEXIC

POTRIVIT informaţiilor publicate de Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, peste o jumătate de milion de femei mor anual din cauza unor probleme legate de sarcină. Mai mult decât atât, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) raportează că, anual, peste 60 de milioane de femei fac complicaţii grave în timpul sarcinii, din cauza cărora aproape o treime dintre ele vor rămâne toată viaţa cu anumite leziuni sau infecţii. În ţările în curs de dezvoltare, multe femei sunt prinse în cercul vicios al sarcinilor, naşterilor şi neîngrijirii, care le extenuează şi le îmbolnăveşte. Într-adevăr, sarcina îi poate dăuna femeii sau chiar o poate expune unor pericole. Există măsuri care să-i asigure femeii o mai mare protecţie în timpul sarcinii?

Îngrijirea înainte de sarcină

Planificarea. Soţii şi soţiile trebuie să stabilească împreună câţi copii vor să aibă. În ţările în curs de dezvoltare pot fi văzute frecvent mame care alăptează, dar care sunt deja gravide. Printr-o planificare şi analizare atentă a situaţiei, perioada dintre naşteri se poate prelungi, oferindu-i-se astfel femeii posibilitatea de a se reface după naştere.

Alimentaţia. Coalition for Positive Outcomes in Pregnancy (o uniune de organizaţii pentru îmbunătăţirea asistenţei prenatale) susţine că, înainte de a rămâne însărcinată, o femeie are nevoie de cel puţin patru luni pentru a-şi reveni în urma expunerii la anumite substanţe nocive şi pentru a-şi forma o rezervă suficientă de substanţe nutritive. De pildă, riscul naşterii unui copil cu spina bifida, malformaţie cauzată de sutura defectuoasă a tubului neural, se reduce considerabil dacă femeia gravidă are o rezervă bogată de acid folic. Întrucât tubul neural al embrionului se închide între cea de-a 24-a şi cea de-a 28-a zi de la concepţie, deci cu mult înainte ca majoritatea femeilor să-şi dea seama că sunt gravide, unele femei care vor să rămână însărcinate iau acid folic.

Fierul este o altă substanţă nutritivă importantă. De fapt, necesarul de fier se dublează în perioada sarcinii. Dacă rezerva de fier a viitoarei mame este scăzută, aşa cum se întâmplă în cazul multor femei din ţările în curs de dezvoltare, se poate instala anemia feriprivă. Acest deficit poate fi agravat de sarcinile succesive,  deoarece organismul nu are timp să-şi refacă rezerva de fier între naşteri. a

Vârsta. Riscul morţii în cazul fetelor însărcinate sub 16 ani este cu 60 la sută mai mare decât al celor peste 20 de ani. În acelaşi timp însă, femeile peste 35 de ani sunt mai expuse riscului de a da naştere unor copii cu anomalii congenitale, cum este sindromul Down. Mamele prea tinere sau prea în vârstă pentru a da naştere la copii sunt mai predispuse la preeclampsie. Această afecţiune, caracterizată prin apariţia după cea de-a 20-a săptămână de sarcină a hipertensiunii arteriale însoţite de edeme şi de prezenţa în exces a proteinelor în urină, măreşte pericolul morţii mamei şi a copilului.

Infecţiile. Infecţiile urinare, cervicovaginale şi gastrointestinale se pot agrava pe parcursul sarcinii şi pot mări riscul unei naşteri premature şi al apariţiei preeclampsiei. Cel mai bine este ca orice infecţie să fie tratată înainte de sarcină.

Îngrijirea pe parcursul sarcinii

Asistenţa prenatală. Controalele medicale periodice în perioada de sarcină reduc pericolul morţii la naştere. Chiar şi în ţările în care puţine femei au posibilitatea de a apela cu regularitate la serviciile medicale din clinici şi spitale, pot fi consultate moaşe calificate.

Consultaţiile prenatale îi permit personalului calificat să sesizeze situaţiile care pretind o îngrijire specială. Printre acestea se numără sarcina gemelară, hipertensiunea, afecţiuni ale inimii şi rinichilor şi diabetul. În unele ţări, femeia însărcinată poate face un vaccin antitetanic în scopul prevenirii tetanosului neonatal. De asemenea, între cea de-a 26-a şi cea de-a 28-a săptămână de sarcină, ea poate face anumite teste pentru depistarea streptococului din grupa B. Dacă sunt prezente în tractul intestinal inferior, aceste bacterii pot contamina copilul în timpul naşterii.

Viitoarea mamă trebuie să fie pregătită să le furnizeze specialiştilor toate informaţiile necesare, inclusiv antecedentele medicale. De asemenea, ea nu trebuie să se reţină să pună întrebări. Trebuie acordată o îngrijire medicală imediată în caz de sângerare vaginală, inflamare bruscă a feţei, dureri de degete sau de cap continue ori intense, scăderea sau înceţoşarea vederii, durere abdominală puternică, vărsături, frisoane sau febră persistente, modificări în frecvenţa sau intensitatea mişcărilor fetusului, pierdere de lichid pe cale vaginală, durere la urinat sau lipsă anormală a urinei.

Alcoolul şi drogurile. Consumul de alcool sau de droguri (printre care se numără şi tutunul) în perioada sarcinii poate mări pericolul naşterii unui copil cu retard mintal, cu malformaţii fizice şi chiar cu tulburări comportamentale. S-a observat că nou-născuţii a căror mamă este dependentă de droguri au simptome de sevraj. Deşi unii sunt de părere că nu este periculos ca gravida să bea din când în când câte un pahar de vin, specialiştii recomandă de regulă abstinenţa totală pe perioada sarcinii. Viitoarele mame trebuie să se ferească şi de fumatul pasiv.

Medicamentele. Nu trebuie luat nici un fel de medicament fără recomandarea avizată a unui medic care a fost informat cu privire la sarcină şi care, în prealabil, a evaluat cu atenţie riscurile. Unele suplimente de vitamine pot fi şi ele dăunătoare. Excesul de vitamina A, de exemplu, poate cauza deformaţii ale fetusului.

Creşterea în greutate. Femeia însărcinată trebuie să evite extremele când e vorba despre greutate. Potrivit publicaţiei Krause’s Food, Nutrition and Diet Therapy, riscul ca un nou-născut subponderal să moară este de 40 de ori mai mare decât în cazul unuia cu o greutate normală. Totuşi, dacă mănâncă pentru doi, mama riscă să devină obeză. Creşterea normală în greutate, mai evidentă din al doilea trimestru de sarcină, este un indiciu că viitoarea mamă consumă o  cantitate de alimente corespunzătoare cu necesităţile ei crescânde. b

Igiena şi alte aspecte utile. Se pot face băi şi duşuri obişnuite, dar trebuie evitate spălăturile vaginale. Femeia însărcinată trebuie să se ferească de persoanele cu infecţii virale, precum rubeola. Mai mult decât atât, pentru prevenirea toxoplasmozei, e important ca viitoarea mamă să nu se atingă de carnea insuficient gătită şi de fecalele de pisică. Regulile fundamentale de igienă, precum spălarea mâinilor şi a fructelor proaspete, sunt deosebit de importante. În general, relaţiile sexuale nu prezintă nici un pericol, cu excepţia ultimelor săptămâni de sarcină sau în caz de hemoragie vaginală, crampe sau avort spontan în antecedente.

O naştere uşoară

Femeia care se îngrijeşte în timpul sarcinii va fi mai puţin predispusă la complicaţii în timpul naşterii. Ea va şti, în mare parte, la ce să se aştepte şi cum să colaboreze cu moaşa calificată sau cu medicul. Această persoană, la rândul ei, va cunoaşte preferinţele avizate — acolo unde este cazul — ale gravidei referitoare la chestiuni precum monitorizarea electronică a fetusului, poziţia în timpul naşterii, epiziotomia şi utilizarea forcepsului şi a analgezicelor. Se vor stabili şi alte lucruri cum ar fi: Ce anume se va face în cazul unei pierderi mari de sânge? Întrucât în multe cazuri femeile mor la naştere din cauza unei hemoragii, substituenţii sanguini trebuie să fie la îndemână pentru pacientele care nu acceptă transfuzii de sânge. De asemenea, trebuie avut în vedere şi cazul în care este necesară efectuarea unei cezariene.

Biblia spune că copiii sunt o binecuvântare de la Dumnezeu, o „moştenire“ (Psalmul 127:3). Cu cât o femeie cunoaşte mai multe despre sarcină, cu atât naşterea va fi mai uşoară. Îngrijindu-se înainte de sarcină şi pe parcursul ei şi gândindu-se dinainte la ce presupune o naştere, femeia va face tot ce-i stă în putinţă ca să aibă parte de o naştere mai uşoară.

[Note de subsol]

[Chenarul de la pagina 14]

SUGESTII PENTRU FEMEILE ÎNSĂRCINATE

● În mod normal, alimentaţia zilnică a unei femei însărcinate ar trebui să includă fructe, legume (în special cele de un verde închis, cele portocalii şi cele roşii), leguminoase (cum ar fi fasolea, soia, lintea şi năutul), cereale (inclusiv grâu, porumb, ovăz şi orz — de preferat cereale integrale sau îmbogăţite), alimente de origine animală (peşte, carne de pui şi de vită, ouă, brânză şi lapte, preferabil lapte degresat). Grăsimile, zahărul rafinat şi sarea ar trebui consumate cu moderaţie. Beţi cât mai multă apă. Evitaţi băuturile cu cafeină, precum şi alimentele ce conţin conservanţi şi aditivi alimentari (cum ar fi aromele şi coloranţii artificiali). Apretul, argila şi alte substanţe necomestibile sunt toxice şi pot cauza malnutriţie.

● Evitaţi expunerea excesivă la raze X şi contactul cu substanţe chimice nocive, deoarece pot fi periculoase. Reduceţi folosirea sprayurilor şi a substanţelor de uz casnic. Nu vă supraîncălziţi prin expunerea la temperaturi foarte ridicate sau prin efectuarea exagerată a exerciţiilor fizice. Nu staţi prea mult în picioare şi nu vă suprasolicitaţi. Folosiţi centuri de siguranţă adecvate.