Lumea în obiectiv

Imitatori desăvârşiţi

S-a spus despre grauri că pot imita sunetele a peste 40 de păsări. Dar aceasta nu este totul. Graurul obişnuit a fost auzit imitând sunetele produse de autobuze, sirene, ferăstraie cu lanţ, alarme de maşini şi chiar nechezatul cailor. Acum însă ei au adăugat un nou sunet în repertoriul lor — melodioasele sonerii ale telefoanelor celulare. Aşadar, „dacă auziţi un telefon celular sunând afară, s-ar putea să constataţi cu uimire că «telefonul» are pene“, se arăta în revista National Geographic. „Pe măsură ce telefoanele celulare sunt folosite pe scară tot mai largă, sturzii zeflemitori, graurii, precum şi alţi imitatori sunt gata să adauge noi sunete în repertoriul lor“, spune revista.

 „Minciuna — o sarcină dificilă pentru creier“

Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au descoperit că activitatea creierului este mai intensă atunci când spunem o minciună decât atunci când spunem adevărul. Dr. Daniel Langleben a studiat acest fenomen cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică (IRM) pentru a stabili ce zone ale creierului sunt active în momentul în care o persoană minte. Când ni se pune o întrebare, creierul nostru trebuie mai întâi să o analizeze. Apoi, „aproape instinctual, un mincinos se va gândi la răspunsul adevărat înainte de a născoci sau de a da un răspuns fals“, se spune în ziarul The News din Ciudad de Mexico. „Creierul nu poate să facă ceva fără să nu depună efort“, spunea Langleben. „A minţi este mult mai complicat decât a spune adevărul, deoarece activitatea neuronilor se intensifică.“ Această activitate mai intensă a neuronilor se observă la IRM ca şi cum ar fi un bec aprins. „Chiar şi la cei mai abili vorbitori, minciuna este o sarcină dificilă pentru creier“, afirma ziarul.

Creşte stocul de arme la nivel mondial

Într-un studiu finanţat de Naţiunile Unite, se estima că în 2001 un număr de 639 de milioane de arme de foc de dimensiuni mici se aflau în posesia poliţiei, a armatei, a forţelor rebele şi a persoanelor individuale de pe întregul glob (Small Arms Survey 2002). „Această cifră este cu cel puţin 16 la sută mai mare decât în estimările anterioare“, se spunea în acelaşi studiu. În plus, la nivel mondial, stocul de arme de dimensiuni mici creşte în fiecare an cu aproximativ 1 la sută, ca rezultat al noii producţii. În prezent, pistoalele, puştile, mortierele şi lansatoarele portabile de rachete se produc în cel puţin 1 000 de companii din peste 98 de ţări de pe întregul glob. Potrivit raportului, „în anul 2000, valoarea [totală] a producţiei mondiale de arme de foc de dimensiuni mici, incluzând aici şi muniţia, a fost estimată la cel puţin 7 miliarde de dolari“. Între 80 şi 90 la sută din comerţul global făcut cu arme de foc de dimensiuni mici este licit, o mare parte din armele de foc (59 la sută) fiind deţinute de civili.

Smogul ucigaş

„Unul din cinci decese cauzate de cancerul pulmonar în oraşe se datorează minusculelor particule de materie poluantă, în mare majoritate provenite de la gazele de eşapament ale maşinilor“, se spune în revista New Scientist. Cercetători din Statele Unite şi din Canada au efectuat timp de 16 ani un studiu asupra a 500 000 de americani ţinând cont de câţiva factori de risc, cum ar fi vârsta, sexul, rasa, dacă au fost sau nu fumători în trecut, alimentaţia, consumul de alcool şi expunerea la agenţi poluanţi la locul de muncă. „Cercetările s-au concentrat asupra particulelor cu diametru mai mic de 2,5 micrometri“, se spune în New Scientist, deoarece „se presupune că aceste particule microscopice ucid depunându-se adânc în plămâni“. În urma studiului s-a constatat că riscul expunerii la smog în unele oraşe este „comparabil cu riscul la care sunt expuşi fumătorii pasivi ce au inhalat o perioadă îndelungată fumul de ţigară de la fumătorii activi din preajma lor“, preciza revista.

Naşteri neînregistrate

„Peste 50 de milioane de copii care se nasc anual nu sunt înregistraţi — mai mult de 40% din totalul naşterilor care au loc pe întregul glob“, se anunţă într-un raport al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF). Tot aici se arată că: „În 39 de ţări, cel puţin 30 la sută dintre copii nu au fost înregistraţi la naştere, iar în 19 ţări procentul a fost de cel puţin 60 la sută“. Ce înseamnă aceasta? Fără certificate de naştere, copiii nu există din punct de vedere legal, iar aceasta le-ar putea limita accesul la serviciile sociale elementare. „Înregistrarea copiilor este un drept fundamental al omului din care decurg alte drepturi, cum ar fi dreptul la educaţie, la asistenţă medicală, dreptul de a beneficia de protecţie împotriva discriminării, a abuzului şi a exploatării“, spune UNICEF. Însă problemele care rezultă din neînregistrarea naşterilor nu se limitează doar la perioada copilăriei. „Mai târziu, când vor fi adulţi le va fi imposibil să obţină un certificat de căsătorie“, se arăta în raport.

„Falimentul ecologic este iminent“

Oamenii de ştiinţă estimează că, dacă resursele naturale vor continuă să fie exploatate în ritmul actual, „vom ajunge în pragul unui faliment ecologic“, anunţa ziarul canadian Globe and Mail. Potrivit unui studiu care a fost publicat mai întâi în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, s-a calculat că în anul 1961 „oamenii au folosit 70 la sută din potenţialul biologic anual al planetei. În 1999, au folosit 120 la sută, iar astăzi, aproape 125 la sută“. Aceasta înseamnă că pământul va avea nevoie de un an şi 3 luni „pentru a-şi reface resursele naturale pe care oamenii le exploatează în fiecare an prin pescuit, agricultură, minerit şi prin arderea combustibililor minerali“. „Un motiv pentru care situaţia s-a înrăutăţit atât de mult şi într-un ritm atât de rapid ar fi acela că potenţialul biologic al planetei scade deoarece unele terenuri sunt prea distruse pentru a mai putea fi cultivate. Şi mai grav este faptul că potenţialul biologic al planetei este mult mai solicitat ca urmare a creşterii demografice“, se afirmă în revistă.

Biserici folosite în alt scop

Când a vizitat oraşul Montreal în 1881, Mark Twain a făcut următoarea remarcă: „Nu poţi să arunci o piatră fără să nu spargi fereastra unei biserici“. În prezent, „s-ar putea să spargi fereastra unei biserici transformate în bloc de locuinţe“, se spune în ziarul The Gazette din Montreal. Deşi oraşul mai are încă 600 de lăcaşuri de cult, în ziar se arăta că aproape 100 dintre ele, în mare majoritate catolice, ar putea fi puse în vânzare în următorii 10 ani. „Potrivit Arhiepiscopiei din Montreal, se estimează că din 1960 până în prezent s-au închis 25 de parohii catolice.“ Populaţia de confesiune catolică din Canada a crescut de la aproximativ 1,5 milioane, cât se înregistra în 1871, la aproape 10 milioane în 1971; totuşi, „numărul celor care asistă la slujbele săptămânale de la biserică a scăzut vertiginos, îndeosebi în provincia Quebec“, afirmă The Gazette. Bernard Fortin, care se ocupă cu planificarea activităţilor pastorale pentru Arhiepiscopia din Montreal, le-a spus ziariştilor că procentul celor care frecventează bisericile în acea zonă a scăzut de la 75 la sută cât era în 1970, la aproape 8 la sută, actualmente.

Vizionarea TV poate duce la tulburări de comportament alimentar

Potrivit unei ştiri date publicităţii de ziarul londonez The Independent, „există o strânsă legătură între vizionarea TV şi simptomele tulburărilor de comportament alimentar la tinere“. Dr. Anne Becker de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Harvard, din Statele Unite, a intervievat mai multe adolescente din Fiji, la scurt timp după ce în această ţară a fost introdusă televiziunea în anul 1995. Ea a descoperit că vizionarea TV „se pare că are o profundă influenţă negativă asupra concepţiei despre propriul corp şi asupra comportamentului alimentar“. Cum anume? În cultura tradiţională din Fiji pofta de mâncare şi formele corporale mai pline sunt privite în mod pozitiv. Însă, după ce au văzut unele personaje suple în seriale, multe eleve au dorit să le imite. De exemplu, înainte de introducerea televiziunii în Fiji, nici măcar una dintre fetele care au fost intervievate nu încercase să-şi provoace voma pentru a-şi putea ţine sub control greutatea. Trei ani mai târziu însă, 11,3 la sută dintre ele au mărturisit că făceau acest lucru. De asemenea, cercetătorii au descoperit că 69 la sută dintre eleve ţinuseră cură de slăbire, iar aproape 75 la sută se considerau „prea grase“.