Salt la conţinut

Salt la cuprins

O aniversare cu porţile deschise care a atins multe inimi

O aniversare cu porţile deschise care a atins multe inimi

O aniversare cu porţile deschise care a atins multe inimi

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN GERMANIA

„EXTRAORDINAR! A fost într-adevăr nemaipomenit!“ „Vă mulţumesc pentru ospitalitate şi pentru exponatele frumoase. Ne-am simţit cu adevărat bine.“ Ce anume i-a determinat pe nenumăraţi vizitatori să facă asemenea comentarii apreciative? Aniversarea cu „porţile deschise“ organizată de filiala din Germania a Martorilor lui Iehova la un sfârşit de săptămână. Timp de trei zile, de vineri, 24 mai, şi până duminică, 26 mai 2002, uşile complexului de filială din Selters-Taunus au fost deschise, invitând vizitatorii să se alăture celor peste 1 000 de voluntari de la filială cu ocazia centenarului acesteia.

Congregaţiile Martorilor lui Iehova din apropierea filialei au participat cu entuziasm la o campanie specială cu invitaţii. Cu două săptămâni înaintea marelui eveniment, mai multor persoane le-au fost înmânate sau lăsate la domiciliu peste 100 000 de invitaţii. Această campanie a fost susţinută de anunţuri publicitare, de lungi articole în ziare şi de emisiuni radio. Au fost făcute invitaţii personale oamenilor de afaceri şi comercianţilor cu care a colaborat filiala, precum şi oficialităţilor. Invitaţiile au fost onorate de peste 7 000 de persoane, dintre care majoritatea nu erau Martori.

Au fost vizitate tipografia, legătoria, departamentul expediţie, atelierele, spălătoria, precum şi o parte a clădirii administrative. Exponatele i-au informat pe vizitatori cu privire la poziţia fermă adoptată de Martori faţă de principiile biblice sub regimul nazist şi cel comunist. O expoziţie de Biblii cu peste 700 de exemplare a scos în evidenţă numele divin, Iehova. Ar fi imposibil de redat toate comentariile apreciative făcute. Iată, însă, câteva declaraţii ale unor vizitatori.

„Toţi sunt atât de prietenoşi! E aşa de curat şi de îngrijit aici. Există atâta armonie între cei ce locuiesc aici şi mediul înconjurător. Sperăm să putem lua cu noi un pic din atitudinea voastră prietenoasă.“ — Un cuplu în vârstă.

„Vă mulţumim pentru mâncarea delicioasă şi pentru modul plăcut şi prietenos în care ne-aţi tratat. Ne-am simţit foarte bine şi ne-ar plăcea să revenim. Oamenii de aici sunt foarte, foarte drăguţi!“ — Comentariu din Cartea pentru vizitatori, semnat de un grup de la o şcoală de prelucrare a sticlei.

„Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea cordială pe care ne-aţi făcut-o la filiala dumneavoastră. Vizita a fost deosebit de interesantă. Complimentele noastre celor care răspund de departamentele spălătorie şi curăţătorie chimică; nu am mai vizitat niciodată nişte clădiri de filială atât de curate şi de îngrijite.“ — E-mail de la un reprezentant al unei companii de detergenţi şi de accesorii pentru spălătorie.

Eva, care a fost ghidă, a spus: „În fiecare tur pe care l-am făcut, au existat persoane care au spus cu privire la camerele de locuit: «Staţi puţin să ne aducem valizele. Ne şi mutăm!»“

Văzând o femeie într-un scaun cu rotile electric examinând o schiţă a clădirilor filialei, o voluntară a întrebat-o dacă o poate ajuta cu ceva. „Nu prea!“, a răspuns femeia. Ea a spus că vizita deja de cinci ore filiala şi că nu mai putea să stea dreaptă. De obicei ea stă la pat, iar în acel moment avea dureri groaznice. Apoi ne-a explicat: „De stat acasă în pat mai pot să stau, dar să particip la o aniversare cu «porţile deschise» nu se poate decât o singură dată!“ Ea a mai adăugat: „Fiecare lucru este atât de interesant, încât vreau să fiu sigură că am văzut totul“.

Micuţul Georg, de aproape 5 ani, a fost şi el întrebat ce i-a plăcut cel mai mult. Fascinat de presele rotative din tipografie, el a răspuns: „Rolele de hârtie! Sunt puse la un capăt, şi ies la celălalt capăt ca nişte ziare. A fost super!“

O Martoră a avut o surpriză plăcută. Soţul ei, care nu era Martor şi care asistase o singură dată la o întrunire creştină, a fost de acord să meargă în sâmbăta aceea la „aniversarea cu porţile deschise“. Duminică, după ce soţia lui s-a întors acasă de la întrunire, el era îmbrăcat la patru ace şi gata de plecare. „Ce se întâmplă?“, l-a întrebat soţia. „Ieri nu am prea avut timp să vedem totul. Aşa că de îndată ce eşti gata, mergem la Selters. Vreau să examinez bine lucrurile.“

La expoziţia de Biblii, o doamnă în vârstă, elegantă, a întrebat timid dacă ar putea folosi un telefon deoarece trebuia să sune urgent pe cineva. După cum s-a dovedit ulterior, soţul doamnei este legător de cărţi, specialist în restaurarea cărţilor vechi. Împreună cu soţul său, ea frecventa un cerc de iubitori de carte, din care făcea parte şi un pastor protestant — un colecţionar pasionat de Biblii. Pe el dorea doamna cu disperare să-l găsească. Deoarece nu era acasă, ea i-a lăsat un mesaj pe robotul telefonic: „Fă tot posibilul să vii astăzi aici. N-ai mai văzut niciodată aşa ceva, sunt sigură de asta. Nu rata ocazia!“

Un cuplu, din Limburg, un oraş din apropiere, a venit cu copilul lor să viziteze filiala. Nu auziseră niciodată de Martorii lui Iehova până nu au primit invitaţia acasă. Perechea s-a hotărât să răspundă invitaţiei şi să viziteze aceste mari clădiri de filială de la Selters. Marlon şi Leila, voluntari la filiala din Germania, au făcut cunoştinţă cu ei şi le-au spus multe lucruri despre Martorii lui Iehova şi despre ceea ce se face la filială. Cei doi soţi au fost atât de impresionaţi, încât au cerut ca cineva să vină la ei acasă pentru a ţine un studiu biblic cu ei.

„A fost cu adevărat plăcut şi interesant aici. Nu am văzut decât tipografia, dar m-a impresionat extrem de mult. Sunteţi nişte oameni minunaţi, prietenoşi şi asta îmi place la voi.“ — Stefanie (12 ani), comentariu în Cartea pentru vizitatori.

O femeie dintr-o localitate învecinată a spus: „Trebuie să vă mărturisesc ceva. Sunt musulmană, dar întotdeauna mi-am dorit să văd ce se petrece aici. Sunteţi cu toţii plăcuţi şi liniştiţi. Ne faceţi [pe noi, străinii] să ne simţim bineveniţi în Germania. Vă interesaţi cu adevărat de oameni. E minunat! Am de gând să revin mâine împreună cu soţul meu“. În Cartea pentru vizitatori, ea a scris: „A fost minunat! Parcă aş fi în paradis!“

Şoferul unuia dintre autobuzele care făceau curse între parcare şi intrările în clădiri l-a auzit pe un pasager spunându-i altuia: „Câtă prietenie! Şi când te gândeşti că n-aveam nici cea mai vagă idee despre ceea ce se face aici. De-abia acum am înţeles ce fac oamenii ăştia aici. Ai văzut ce frumos se poartă? Cred că instruirea şi educaţia lor religioasă îi face să se comporte aşa!“

La două ore după încheierea programului, un bărbat se plimba de colo-colo prin faţa clădirilor administrative. Era foarte gânditor, dădea întruna din cap şi se tot uita la clădire. Apoi, s-a apropiat de un voluntar şi i-a spus: „Se vede că totul e făcut din iubire. Nu sunt Martor al lui Iehova, dar vă doresc binecuvântarea lui Iehova“.

O Martoră a scris: „Prin această scurtă scrisoare aş vrea să vă mulţumesc din inimă. Aţi depus toate eforturile pentru a face aceste zile de aniversare cât mai plăcute. . . . În ansamblu, a fost o anticipare a timpului când oamenii vor trăi împreună în unitate! . . . Aceste «zile cu porţile deschise» i-au adus glorie Dumnezeului nostru, Iehova“. — Sandra.

[Legenda fotografiei de la pagina 23]

Transport pentru cei vârstnici, invalizi sau doar obosiţi

[Legenda fotografiei de la pagina 23]

Expoziţie înfăţişând metodele de predicare din trecut

[Legenda fotografiei de la pagina 23]

Bine aţi venit la «aniversarea noastră cu porţile deschise»

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

O voluntară explicând procesele tehnologice în termeni simpli

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

Expoziţia de Biblii