Nisipul —  o minunăţie!

Nisipul. Cât de neplăcut este să-ţi intre în ochi, dar cât de relaxant este să mergi desculţ prin el! Se găseşte în mari cantităţi şi în apa mării, şi în deşerturi. Multe creaturi fug de el, dar pentru altele, este casa lor. Adesea e considerat o pacoste, însă viaţa modernă ar fi imposibilă fără el.

Din descrierea de mai sus, nisipul pare a fi un paradox. De fapt, ce este nisipul şi care este originea lui?

Un început dur

Nisipul este compus din particule fine de minerale, rocă sau sol, un element constituent de bază fiind cuarţul. Piscurile care odinioară erau stânci masive s-au transformat prin eroziune în nisip. Dar cum are loc această eroziune?

Adesea nisipul este rezultatul furiei apelor mării. Valurile izbesc stâncile de pe coastă, smulgând din ele bucăţi de rocă. Pietrele imense capitulează în faţa asaltului nemilos, din ele desprinzându-se bucăţi mari ce sunt luate de valurile care se sparg de ţărm. Apele agitate ale mării le şlefuiesc marginile ascuţite, făcând din ele bolovani. Mişcarea continuă a apei le transformă încetul cu încetul în pietricele, care, la rându-le sunt sfărâmate în granule şi mai mici, numite de noi nisip. Uneori, apa mării duce nisipul în larg, dar în multe locuri, valurile aduc şi depozitează din nou nisipul pe ţărm, lăsând plajele curate.

Când e ger, iar marea e învolburată, apa îngheţată rămâne în roci, formând „ace de gheaţă“ ce despică rocile. Fenomenul continuă, transformând masele imense de rocă în bucăţi tot mai mici, care, în cele din urmă, devin granule de nisip.

Şi vântul joacă un rol important, suflând firele de nisip peste masele de rocă. Procesul de abraziune creează şi mai mult nisip. Straturi de rocă de sute de metri grosime cedează la această metodă naturală de curăţire prin jet de nisip. Între timp, vântul împrăştie nisipul rezultat, întinzându-l ca pe un covor în deşert.

De-a lungul a mii de ani, aceste procese dure au dus la formarea a tone şi tone de nisip. Mulţi oameni ar fi încântaţi dacă ar folosi nisipul şi numai ca perne moi pentru plajă. Însă nisipul e valoros nu doar pe plajă, aşa după cum se va observa în continuare.

Granule mici, beneficii uriaşe

Hrana şi apa noastră sunt în mare măsură dependente de nisip. În ce sens? Într-un fel sau altul, hrana noastră provine din vegetaţia câmpului. Nisipul şi „rudele“ sale, nămolul şi lutul, făcute din particule la fel de fine şi de micuţe, furnizează mineralele de care au nevoie plantele. În plus, nisipul din sol permite ca aerul şi apa să circule prin pământ. Astfel, rădăcinile plantelor pot absorbi uşor substanţele nutritive. Dar cum poate nisipul să ne stingă setea?

Dacă umpleţi un vas de un litru cu nisip uscat, mai puteţi adăuga cam 300 de mililitri de apă, fără ca apa din vas să dea pe afară. Acest lucru este posibil pentru că nisipul e poros, cu alte cuvinte, între granulele de nisip sunt multe goluri. De fapt, există „vase de apă“ din nisip destul  de încăpătoare pentru a le furniza marilor oraşe lichidul dătător de viaţă. Ce sunt aceste „vase de apă“?

Mult sub pământ se află nişte formaţiuni geologice numite straturi acvifere. Formate din straturi imense de nisip şi de alte minerale poroase, ele conţin apă; apa a început să se infiltreze în pământ poate cu mii de ani în urmă. Oamenii de ştiinţă estimează că aceste „vase de apă“ nevăzute conţin de 40 de ori mai multă apă dulce decât toate lacurile şi râurile de pe pământ la un loc. Puţurile captează din stratul acvifer preţiosul lichid care susţine viaţa a milioane de oameni.

Nisip în faţa ochilor

Poate că în fiecare zi mergi pe nisip fără să fii neapărat pe o plajă. Sunt străzile şi trotuarele din oraşul tău pavate cu beton? Uneori, nisipul reprezintă un sfert din compoziţia acestui material de construcţie bine cunoscut. Anual se foloseşte atât de mult nisip în construcţii — sute de milioane de tone —, încât în unele locuri nisipul este tot mai greu de procurat.

Deşi poate considerăm că nisipul este de obicei sub picioare, el se poate afla, sub altă formă, chiar în faţa ochilor noştri. Ecranul calculatorului tău este făcut, probabil, din nisip, la fel cum sunt şi microscoapele de birou şi lentilele de la telescoapele cu care priveşti de pe vârfurile munţilor. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul vazelor de cristal sau al oglinzii tale din baie. Toate aceste articole sunt făcute din sticlă, iar nisipul constituie mai mult de jumătate din materia primă folosită la fabricarea sticlei. Dar cum este folosit nisipul la fabricarea sticlei?

Nisipul şi alte materiale sunt amestecate şi topite la temperaturi de peste 1 400°C. Lichidul vâscos obţinut poate fi rulat, suflat, îndoit, întins şi răsucit în aproape orice formă. Fibra de sticlă este chiar ţesută în materiale textile. Fie că e folosită pentru decor sau în industrie, fie că refractă ori reflectă lumina, sticla lucioasă şi transparentă este făcută din firele opace de nisip.

Nisipuri în mişcare

Imaginaţi-vă un deal de 75 m care se mişcă. Aşa se întâmplă când dunele de nisip migrează împinse de vânt. În anumite părţi ale Saharei, dunele par că-şi extind fără încetare crestele ondulate.

Când îşi construiesc locuinţele în apropierea dunelor, oamenii se pot trezi cu unele surprize neplăcute din partea lor. Într-adevăr, aceste nisipuri au blocat autostrăzi, au înghiţit case şi au îngropat oraşe întregi.

Mişunând de viaţă

Deşi nisipul pare lipsit de viaţă, multe creaturi îl consideră casa lor. Vulpile, şerpii şi scorpionii stau îngropaţi în nisip cât e ziua de lungă. Dormind cât timp soarele dogoreşte, aceste vieţuitoare ies noaptea în căutarea hranei. Pe Coasta Skeleton din Namibia, în sud-vestul Africii, elefanţii cutreieră dunele uriaşe. Se pare că se distrează de minune pe pantele abrupte şi nisipoase: elefanţii îşi dau drumul în jos pe nisip, trăgându-şi picioarele din spate după ei. „Corabia deşertului“, sau cămila, navighează pe mările de nisip ale Asiei şi Africii.

Unele animale ies din apa mării ca să stea în nisip. Când ceasul biologic le dă semnalul, crabul Xiphosura, broaştele ţestoase marine şi peştişorii Leuresthes tenuis se lasă purtaţi de valuri până pe ţărm. Aceste vieţuitoare depun ouăle în nisipul moale şi le lasă la incubat.

Pentru unele flori, dunele de nisip sunt adevărate jardiniere. Plantele din genul Cakile, un anumit soi de mazăre (Lathyrus maritimus) şi Ipomoea imperati înfloresc în nisip şi străpung cu căpşoarele lor nisipul ori de câte ori le acoperă vreo dună. Rădăcinile lor adânci extrag apa şi substanţele nutritive pentru a-şi hrăni frumoasele flori — superbe pete de culoare pe întinderea ternă a nisipului.

E adevărat, când te plimbi pe ţărm şi îţi intră nisip în pantofi nu e prea plăcut. Dar nu fi supărat! Adevărul este că viaţa noastră depinde de aceste neînsemnate granule de nisip. Nisipul este încă o dovadă a înţelepciunii Creatorului nostru, Iehova Dumnezeu. — Psalmul 104:24.

 [Chenarul/Fotografiile de la paginile 18, 19]

Fascinaţia firelor de nisip

Nisipul ni se prezintă într-o varietate de culori. În multe ţări e negru ca tăciunele, alb ca zăpada, purpuriu, gri, roşu, portocaliu, auriu şi de diferite nuanţe ale acestor culori. Printre firele de nisip se pot găsi şi cochilii sfărâmate. Multitudinea de culori şi textura nisipului îi fascinează atât de mult pe unii oameni, încât încep să „colecţioneze“ nisip. Mulţi cumpără, vând sau fac schimb de nisip, călătoresc în căutarea lui şi stau aplecaţi ca să strângă în sticluţe diferite mostre de nisip pe care să le adauge la colecţia lor. Ei îşi spun arenofili, adică „iubitorii nisipului“.

[Provenienţa fotografiilor]

Prin amabilitatea Serge tkint

[Legenda fotografiei de la paginile 16, 17]

Deşertul Namib (Namibia)

[Legenda fotografiilor de la pagina 16]

Forţele care sfărâmă roca, transformând-o în nisip, sunt vântul şi valurile puternice şi înalte ale mării

[Legenda fotografiilor de la pagina 17]

Nisipul este casa insectelor, a florilor, a vulpilor şi a cămilelor

[Provenienţa unei fotografii]

Vulpi: Hai-Bar, Yotvata, Israel

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

Nisipul este un important material folosit la fabricarea sticlei şi a betonului

[Provenienţa unei fotografii]

Sticlari: Imagini puse la dispoziţie de: The Corning Museum of Glass

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Dunele de nisip pot avea sute de metri înălţime