Salt la conţinut

Salt la cuprins

Pot recurge creştinii la hipnotism?

Pot recurge creştinii la hipnotism?

Potrivit Bibliei

Pot recurge creştinii la hipnotism?

„Să nu se găsească printre voi . . . nici un . . . descântător.“ — DEUTERONOMUL 18:10, 11.

HIPNOTISMUL * a constituit subiectul multor polemici şi al multor controverse. Chiar şi specialiştilor în domeniu le este greu să explice exact ce este hipnoza. În general, prin hipnoză se înţelege o stare de conştienţă modificată, sau transă. Însă majoritatea oamenilor sunt interesaţi mai mult de ceea ce se poate realiza prin hipnotism decât de ceea ce este hipnoza.

În ultimii ani, tot mai mulţi terapeuţi din unele ţări au început să recomande hipnotismul ca o formă de tratament. Iată ce se spune în revista Psychology Today: „Hipnoterapia poate trata durerile de cap, poate diminua durerile naşterii, ajută la renunţarea la fumat, înlocuieşte anestezia şi îmbunătăţeşte obiceiurile de studiu, toate acestea fără vreun efect secundar“. Mulţi însă asociază hipnotismul cu spiritismul şi cu practicile oculte.

Dar ce spune Biblia în această privinţă? Bineînţeles, Biblia nu este un manual de medicină şi deci nu vom găsi menţiuni directe referitoare la hipnotism. Cu toate acestea, principiile pe care le găsim în Cuvântul lui Dumnezeu ne pot ajuta să înţelegem cum priveşte Dumnezeu acest subiect.

Hipnotismul şi ocultismul: Există vreo legătură?

Este oare un simplu rod al imaginaţiei ideea că hipnotismul şi ocultismul ar avea legătură între ele? Poate că această idee a fost alimentată de poveştile fantastice din filme şi din romane, însă legătura dintre hipnotism şi spiritism are o bază reală. Referitor la hipnotism, Encyclopedia of Occultism and Parapsychology face următoarea afirmaţie: „Istoria lui [a hipnotismului] se împleteşte foarte strâns cu ocultismul“. Transele religioase, care de-a lungul istoriei au fost considerate elemente ale vrăjitoriei şi ale magiei, sunt privite de mulţi drept o formă de hipnoză. În plus, preoţii din Egiptul antic şi cei din Grecia antică induceau un fel de stare hipnotică în încercarea de a vindeca boli în numele falşilor lor zei.

Aceeaşi enciclopedie mai spune: „Chiar şi în prezent, o mare parte dintre actele hipnotice sunt clasificate ca «spiritiste»“. Deşi e greu să se stabilească în ce măsură diversele forme de hipnotism ar putea avea legătură cu practicile oculte, cert este că Dumnezeu condamnă în mod clar toate formele de spiritism (Deuteronomul 18:9–12; Revelaţia 21:8). Prin urmare, creştinii nu pot ignora aspectele nescripturale evidente ale hipnotismului.

Efectele asupra comportării

Ce se poate spune despre efectele hipnozei asupra minţii şi a comportării persoanei hipnotizate? Există vreun pericol? Un motiv justificat de îngrijorare îl constituie faptul că o persoană hipnotizată nu deţine complet controlul asupra comportării ei. Hipnotizatorii care execută numere de hipnotism în spectacole se folosesc tocmai de acest lucru, determinându-i pe subiecţii care s-au oferit să se lase hipnotizaţi să facă unele lucruri pe care în mod normal nu le-ar face, chiar lăsând impresia că ar fi beţi.

Iată ce spune The Encyclopedia Americana despre aceste numere de hipnoză cu public: „Subiectul hipnotizat poate fi deosebit de susceptibil chiar şi la sugestiile mascate ale hipnotizatorului, poate ajunge cu uşurinţă la acele porniri din subconştientul său care în mod normal sunt uitate şi poate simţi în timpul hipnozei că toate restricţiile sociale şi cele personale impuse asupra comportării sale sunt înlăturate“. Iar Collier’s Encyclopedia afirmă: „Subiectul hipnotizat îşi concentrează la maximum facultăţile, devenind astfel extrem de atent la sugestiile hipnotizatorului şi extrem de cooperant, executând tot ceea ce i se spune“.

Vi se pare că acest lucru e inofensiv? Ar fi potrivit ca un adevărat creştin să le permită altora să-i influenţeze mintea prin intermediul sugestiilor hipnotice? Aşa ceva ar fi contrar următorului îndemn dat de apostolul Pavel: „[Prezentaţi-vă] corpurile ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: un serviciu sacru cu capacitatea voastră de a raţiona. Şi nu vă mai conformaţi acestui sistem de lucruri, ci transformaţi-vă prin înnoirea minţii, ca să puteţi constata voi înşivă care este voinţa cea bună, plăcută şi perfectă a lui Dumnezeu“. — Romani 12:1, 2.

Ar putea oare un creştin să aibă „o conştiinţă bună“ dacă se lasă adus într-o stare în care el nu mai deţine controlul absolut asupra gândurilor ori a dorinţelor, ba chiar a acţiunilor sale (1 Petru 3:16)? Biblia ne dă următorul îndemn: „Fiecare dintre voi să ştie cum să dobândească stăpânire asupra propriului său vas în sfinţenie şi onoare“ (1 Tesaloniceni 4:4). În mod clar, hipnoza ne-ar împiedica să urmăm acest sfat.

Speranţa unei sănătăţi perfecte

Având în vedere principiile biblice menţionate mai înainte, Martorii lui Iehova nu recurg la nici o metodă care implică hipnoza sau autohipnoza. Ei dau ascultare poruncii din Deuteronomul 18:10, 11: „Să nu se găsească printre voi . . . nici un . . . descântător“. Pentru cei ce au probleme de sănătate există multe alte tratamente care nu implică expunerea la pericolele ocultismului şi nici nu permit ca mintea să le fie manipulată de alţii.

Evitând complet practicile care încalcă principiile biblice, creştinii pot spera să trăiască veşnic în lumea nouă şi dreaptă a lui Dumnezeu. În acea lume, oamenii se vor putea bucura de o sănătate perfectă atât fizică, cât şi mintală, fără să fie necesar să se recurgă la hipnotism. — Revelaţia 21:3, 4.

[Notă de subsol]

^ par. 4 Hipnoza este definită drept „stare asemănătoare cu somnul sau cu somnambulismul, provocată artificial prin sugestie, în timpul căreia controlul conştient asupra propriei comportări şi contactul cu realitatea slăbesc, acţiunile celui hipnotizat fiind supuse voinţei hipnotizatorului“. — Dicţionarul explicativ al limbii române.