De la cititorii noştri

Cercetări asupra celulelor stem Rareori fac comentarii referitor la articolele voastre. De mic sunt obişnuit cu articolele de bună calitate ce apar în revista Treziţi-vă! Mă simt însă obligat să vă scriu pentru a vă mărturisi că seria de articole „Celulele stem — A mers ştiinţa prea departe?“ (22 noiembrie 2002) reprezintă cel mai bun exemplu de articol excelent redactat care abordează un subiect greu de înţeles. S-au spus foarte multe lucruri în mass-media despre cercetările asupra celulelor stem, dar era greu să pui informaţiile cap la cap. În articolele voastre aţi explicat lucrurile foarte clar, concentrându-vă în acelaşi timp asupra chestiunilor de natură morală, etică şi socială implicate.

K. M., Statele Unite

Influenţa anturajului Vă mulţumesc foarte mult pentru articolul „Tinerii se întreabă . . . Influenţa anturajului — E chiar atât de puternică?“ (22 noiembrie 2002). Nu m-am considerat niciodată o persoană influenţată de anturaj. Dar în zona în care locuiesc, mulţi se căsătoresc când sunt încă foarte tineri. Mereu mi-am dorit să rămân câţiva ani celibatară, timp în care să cultiv calităţi pentru a deveni o tânără spirituală. Însă în permanenţă sunt întrebată: „Când te căsătoreşti?“ (Şi n-am decât 16 ani!) Am început să mă gândesc că poate celibatul nu e pentru mine! Acest articol m-a ajutat să înţeleg cât de puternică e în realitate influenţa anturajului.

E. A., Statele Unite

Ajutor acordat victimelor inundaţiilor Vă mulţumesc foarte mult pentru articolul „Iubirea în acţiune — operaţiuni de ajutorare maraton“ (22 noiembrie 2002). Am rămas surprinsă când am aflat cât de multe pagube au făcut inundaţiile în Houston (Texas, SUA). N-am ştiut nimic despre suferinţele prin care au trecut fraţii şi surorile mele creştine. Operaţiunile de ajutorare bine organizate m-au făcut să mă gândesc cum va fi transformat pământul după Armaghedon, când va fi readus la frumoasa lui stare iniţială.

M. I., Japonia

Codul genetic Aş dori să vă atrag atenţia asupra modului în care e folosită în publicaţiile voastre expresia „codul genetic“. De exemplu, în articolul „Cum au apărut universul şi viaţa?“ (8 iunie 2002) aţi vorbit despre „recenta cartografiere a codului genetic uman“. Ca biolog, doresc să precizez că nu e corectă folosirea expresiei în acest mod.

A. R., Rusia

„Treziţi-vă!“ răspunde: Cititorul nostru are dreptate, dacă ne referim la sensul strict al cuvântului. Oamenii de ştiinţă nu folosesc expresia „codul genetic“ pentru a descrie genele în sine. Dimpotrivă, codul se referă la mecanismul sau la ansamblul de reguli care le permite celulelor să „citească“ genele, adică să le decodifice, şi să producă proteine. Însă revista „Treziţi-vă!“ nu se adresează oamenilor de ştiinţă, ci publicului larg. În limbajul obişnuit, expresia „codul genetic“ a căpătat un sens mai larg, mai puţin specializat.

Apă uzată Lucrez ca operator-şef la o staţie de epurare a apei. Am fost deosebit de încântat când am citit articolul „Unde se duce apa?“ (8 octombrie 2002). Staţiile de epurare a apei salvează milioane şi milioane de oameni de la infectarea cu agenţi patogeni. În trecut, febra tifoidă, holera şi alte boli transmise prin apă făceau ravagii în toată lumea. Este interesant că la staţiile moderne de epurare a apei se utilizează metode naturale; de cele mai multe ori, se utilizează puţini aditivi chimici sau chiar nu se utilizează deloc. La staţia unde lucrez eu se folosesc razele ultraviolete pentru dezinfectarea apei reziduale tratate. Vă mulţumesc pentru că aţi arătat cum o staţie de epurare a apei poate salva viaţa oamenilor.

E. P., Statele Unite

Chihlimbar Mi-a plăcut foarte mult articolul „Prizonieri într-o lacrimă de aur“ (22 septembrie 2002). Trebuie să recunosc că niciodată n-am dat atenţie chihlimbarului. Dar de când am citit acest articol, ori de câte ori trec prin faţa unui magazin de bijuterii nu mă pot abţine să nu privesc cu atenţie detaliile acestei minunăţii, pe care înainte o consideram banală şi lipsită de frumuseţe.

F. L., Franţa