Ce se întâmplă cu vremea?

„De acum încolo inundaţiile catastrofale şi furtunile puternice vor fi şi mai frecvente.“ — THOMAS LOSTER, SPECIALIST ÎN RISCURI CAUZATE DE VREME.

ESTE, într-adevăr, ceva în neregulă cu vremea? Mulţi se tem că da. Meteorologul dr. Peter Werner de la Institutul de Cercetări din Potsdam privind Schimbările Climatice şi Impactul lor a declarat: „Când observăm starea globală a vremii — extremele în ce priveşte precipitaţiile, inundaţiile, secetele, furtunile — şi remarcăm evoluţia acesteia, putem spune pe bună dreptate că frecvenţa cazurilor extreme a fost de patru ori mai mare în ultimii 50 de ani“.

Mulţi cred că aceste fenomene meteorologice neobişnuite sunt dovezi ale încălzirii globale — aşa-zisele consecinţe negative ale efectului de seră intensificat. Iată ce explică Agenţia Americană de Protecţie a Mediului: „Efectul de seră reprezintă creşterea temperaturii Pământului datorată anumitor gaze din atmosferă (de exemplu, vaporii de apă, dioxidul de carbon, protoxidul de azot şi metanul) care reţin o parte din energia solară ce ajunge pe Pământ. Fără aceste gaze, căldura s-ar pierde în spaţiu, iar temperatura medie a Pământului ar fi cu aproximativ 33°C mai scăzută“.

Mulţi susţin însă că omul a intervenit neintenţionat în acest proces natural, modificându-l. Iată ce se spune într-un articol din Earth Observatory, o publicaţie on-line a NASA: „Timp de zeci de ani, fabricile şi automobilele au eliberat în atmosferă miliarde de tone de gaze de seră. . . . Mulţi oameni de ştiinţă se tem că, din cauza concentraţiei ridicate în gaze de seră, alte radiaţii termice rămân în atmosfera Pământului. De fapt, aceste gaze reţin excesul de căldură din atmosferă cam la fel cum parbrizul unei maşini reţine căldura soarelui care a pătruns înăuntru“.

Scepticii susţin că numai o mică parte din emisia de gaze de seră e produsă de om. Iată ce precizează însă Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climaterice (IPCC), o echipă de cercetători finanţată de Organizaţia Meteorologică Mondială şi de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu: „Există dovezi noi şi, în acelaşi timp, mai clare că încălzirea globală înregistrată pe parcursul ultimilor 50 de ani este cauzată în mare parte de activităţile omului“.

Climatologul Pieter Tans, de la Administraţia Americană de Studii Oceanografice şi Atmosferice, declară: „Dacă ar trebui să dau o cifră în  acest sens, aş spune că 60% este vina noastră. . . . Pentru restul de 40% există cauze naturale“.

Posibile consecinţe ale încălzirii globale

Care este, aşadar, rezultatul evident al acumulării gazelor de seră produse de om? Cei mai mulţi oameni de ştiinţă sunt acum de acord că Pământul s-a încălzit cu adevărat. Dar cu cât s-a ridicat temperatura? Într-un raport al IPCC pe anul 2001 se spune: „Temperatura globală la suprafaţa Pământului a crescut cu 0,4°C până la 0,8°C de la sfârşitul secolului al XIX-lea“. Mulţi cercetători consideră că această mică creştere poate fi răspunzătoare pentru dramaticele modificări ale vremii.

Este adevărat, întregul mecanism al vremii de pe planeta noastră este uluitor de complex, iar oamenii de ştiinţă nu pot afirma cu certitudine care sunt consecinţele încălzirii globale — în cazul în care există asemenea consecinţe. Totuşi, mulţi cred că precipitaţiile tot mai abundente din emisfera nordică, seceta din Asia şi Africa, precum şi frecvenţa mai mare cu care are loc fenomenul El Niño din Pacific sunt cauzate de încălzirea globală.

E necesară o soluţie globală

Întrucât mulţi consideră că această problemă a fost generată de om, nu ar putea fi rezolvată tot de om? Mai multe ţări chiar au dat unele legi pentru limitarea emisiei de gaze poluante provenite de la automobile şi fabrici. Totuşi, aceste eforturi, deşi lăudabile, nu prea au avut vreun efect. Poluarea este o problemă globală. De aceea şi soluţia trebuie să fie globală! În 1992, la Rio de Janeiro (Brazilia) s-a organizat Summit-ul Pământului. După zece ani, la Johannesburg (Africa de Sud) s-a ţinut Summit-ul Mondial privind Dezvoltarea Durabilă. La această conferinţă din 2002 au participat aproape 40 000 de delegaţi, inclusiv aproximativ 100 de şefi de stat.

Astfel de conferinţe au jucat un rol important în ce priveşte ajungerea la un consens în rândul oamenilor de ştiinţă. Ziarul german Der Tagesspiegel explică: „Dacă [în 1992] cei mai mulţi oameni de ştiinţă mai aveau oarecare îndoieli în legătură cu efectul de seră, acum practic nu mai există nici un dubiu“. Dar chiar şi aşa, ministrul mediului din Germania, Jürgen Trittin, ne reaminteşte că nu s-a găsit încă o soluţie reală la această problemă. „Summit-ul de la Johannesburg nu trebuie să fie doar o conferinţă a vorbelor, ci şi o conferinţă a acţiunilor“, a accentuat el.

Poate fi stopată distrugerea mediului?

Încălzirea globală este doar una din multele probleme legate de mediu cu care se confruntă omenirea. Însă e mult mai uşor să se vorbească despre luarea unor măsuri eficiente decât să se treacă la aplicarea lor. „Acum, când în sfârşit ne-am dat seama cât de mult am distrus mediul, trebuie să ne folosim de toată ingeniozitatea de care dispunem pentru a găsi soluţii la nivel tehnologic“, a scris Jane Goodall, specialistă britanică în etologie. Dar ea lansează şi următorul avertisment: „Nu e suficientă doar tehnologia. Trebuie să punem şi suflet în găsirea soluţiei“.

Să analizăm din nou problema încălzirii globale. Măsurile luate împotriva poluării sunt costisitoare, iar în cazul ţărilor sărace, deseori, ele pur şi simplu depăşesc posibilităţile lor. Unii specialişti  se tem că restricţiile privitoare la energie vor determina companiile industriale să se mute în ţările mai sărace, unde pot funcţiona având profituri mai mari. Aşadar, chiar şi cei mai bine intenţionaţi conducători sunt puşi în dilemă. Dacă ocrotesc interesele economice ale ţării lor, mediul are de suferit. Dacă însă promovează protecţia mediului, pun în pericol economia ţării.

Astfel, Severn Cullis-Suzuki, membră a comisiei consultative a Summit-ului Mondial, susţine că schimbarea trebuie să fie rezultatul unei acţiuni la nivel individual. Iată ce a spus ea: „Adevărata schimbare privind mediul depinde de fiecare în parte. Nu putem aştepta ca problema să fie soluţionată de conducătorii noştri. Trebuie să ne concentrăm asupra propriilor noastre responsabilităţi şi asupra a ceea ce putem face noi pentru a schimba situaţia“.

Aşadar, este cât se poate de rezonabil să ne aşteptăm să se arate respect faţă de mediu. Însă nu e chiar atât de uşor să-i faci pe oameni să-şi schimbe stilul de viaţă. Să explicăm acest lucru. Cei mai mulţi sunt de acord că automobilele contribuie la încălzirea globală. Prin urmare, unii ar putea dori să folosească mai puţin maşina sau chiar deloc. Dar acest lucru s-ar putea să nu fie chiar atât de uşor. Aşa cum a arătat recent Wolfgang Sachs, de la Institutul pentru Climă, Mediu şi Energie din Wuppertal, „toate locurile care joacă un rol important în viaţa cotidiană (locul de muncă, grădiniţa, şcoala sau centrul comercial) se află atât de departe de casă, încât nu poţi ajunge acolo fără o maşină. . . . Deci problema nu e dacă eu personal vreau sau nu să am o maşină. Cei mai mulţi dintre noi efectiv n-avem de ales“.

Unii oameni de ştiinţă, cum ar fi şi profesorul Robert Dickinson, de la Institutul Tehnic de Ştiinţa Pământului şi a Atmosferei din Georgia (SUA), se tem că este deja prea târziu să mai putem salva Pământul de consecinţele încălzirii globale. Chiar dacă azi ar înceta orice poluare, Dickinson este de părere că efectele abuzurilor din trecut comise asupra atmosferei se vor face simţite pentru încă cel puţin 100 de ani!

Aşadar, dacă nici la nivel guvernamental, nici la nivel individual nu pot fi soluţionate problemele legate de mediu, cine le poate rezolva? Din cele mai vechi timpuri oamenii au cerut ajutor zeilor ca să ţină sub control vremea. Oricât de naive au fost acele eforturi, ele ne dezvăluie un adevăr fundamental: Omenirea are nevoie de ajutor divin pentru a soluţiona aceste probleme.

[Text generic pe pagina 7]

„Există dovezi noi şi, în acelaşi timp, mai clare că încălzirea globală înregistrată pe parcursul ultimilor 50 de ani este cauzată în mare parte de activităţile omului“

[Chenarul de la pagina 6]

„Dăunează încălzirea globală sănătăţii?“

Această întrebare care stârneşte curiozitatea a apărut într-un articol din revista Scientific American. Aici s-a prezis că încălzirea globală „va duce la răspândirea şi la înmulţirea multor afecţiuni grave“. De exemplu, în unele ţări „se estimează că numărul deceselor cauzate de valurile de căldură se va dubla până în anul 2020“.

Mai puţin evident este efectul pe care încălzirea globală l-ar putea avea asupra bolilor infecţioase. „S-a estimat că bolile transmise de ţânţari se vor răspândi şi mai mult“, deoarece ţânţarii „se înmulţesc mai repede şi înţeapă mai mult când aerul e mai cald. . . . Întrucât se vor încălzi regiuni întregi, ţânţarii vor putea pătrunde în teritorii în care cândva nu supravieţuiau, purtând bolile cu ei în aceste regiuni“.

În sfârşit, putem aminti şi consecinţele inundaţiilor şi ale secetei, în ambele situaţii resursele de apă ajungând să fie contaminate. E clar că ameninţarea încălzirii globale trebuie luată în serios.

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Efectul de seră duce la acumularea căldurii în atmosferă, astfel că ea nu se pierde în spaţiu

[Provenienţa fotografiei]

Foto NASA

[Legenda fotografiilor de la pagina 7]

Omul eliberează în aer miliarde de tone de agenţi poluanţi, intensificând efectul de seră