Criza cu care se confruntă agricultorii

RICHARD cultivă acelaşi teren pe care străbunicul lui l-a lucrat cu aproape 100 de ani în urmă. Totuşi, în 2001, acest fermier canadian a fost primul dintr-o familie de patru generaţii de agricultori care n-a reuşit să recolteze nimic. Recolta fusese distrusă de secetă. Mai mult, preţurile scăzute la produsele agricole din anii precedenţi şi costurile de producţie ridicate i-au făcut lui Richard viaţa şi mai grea. El deplângea astfel situaţia: „Lucrurile se înrăutăţesc tot mai mult şi nu există cale de scăpare“.

Larry, care locuieşte în regiunea Corn Belt (Centura Porumbului) din Statele Unite, era proprietarul unei ferme ce aparţinuse familiei sale timp de 115 ani. „Am considerat că era de datoria mea să ţin ferma pe picioare, să o fac profitabilă . . ., dar n-am reuşit“, mărturiseşte el. Larry şi soţia sa au pierdut ferma familiei.

Larry şi Richard nu sunt singurii agricultori care se confruntă cu o situaţie grea. În Marea Britanie, la fermele de animale a izbucnit o epidemie de febră aftoasă care a cauzat mari pierderi pe plan financiar şi emoţional în rândul crescătorilor de animale. Iată ce se spunea într-o ştire dată publicităţii: „Viaţa de zi cu zi la o fermă britanică — chiar şi la fermele care n-au fost afectate de epidemie — este marcată de sentimente de anxietate şi de izolare şi de o luptă disperată pentru a ţine la distanţă creditorii“. În unele ţări în curs de dezvoltare, din cauza războiului, a secetei, a creşterii rapide a populaţiei şi a altor factori, munca agricultorilor a rămas fără rod. Guvernele sunt astfel nevoite să importe  produse agricole — produse pe care însă multe familii nu şi le pot permite.

Prin urmare, problemele cu care se confruntă agricultorii au un impact pe scară foarte largă. Totuşi, puţini locuitori ai oraşelor se gândesc la greutăţile din agricultură. Cu aproape 50 de ani în urmă, preşedintele american Dwight Eisenhower a declarat pe bună dreptate: „Agricultura pare floare la ureche când nu eşti la coarnele plugului, ci stai într-un birou, departe de ogor“. În mod asemănător, agricultorii de azi consideră că mulţi oameni n-au nici cea mai vagă idee despre ce înseamnă agricultura şi despre rolul important al agricultorilor. „Pe oameni nu-i prea interesează de unde le vine mâncarea“, se plângea un fermier canadian. „Dar până să fie ambalată în folie de plastic şi pusă pe rafturile magazinelor, ea trece prin multe mâini.“

Întrucât viaţa tuturor depinde de agricultură, problemele agricultorilor nu pot fi ignorate. Sociologii Don Dillman şi Daryl Hobbs lansează următorul avertisment: „În societatea noastră cu un grad înalt de interdependenţă, problemele rurale devin rapid probleme urbane, şi invers, problemele urbane devin probleme rurale. Nici una din cele două componente ale societăţii noastre nu se poate dezvolta pe termen lung, iar cealaltă să rămână în urmă“. Mai mult, în satul global de azi, o recesiune economică dintr-o ţară poate afecta considerabil vânzările de produse agricole şi costul de producţie din alte ţări.

Aşadar, nu este de mirare că Centrul pentru Sănătate şi Medicină Rurală din New York a afirmat: „Agricultura este una dintre primele 10 ocupaţii considerate a fi cele mai stresante în Statele Unite“. Dar care sunt unele cauze ale acestei crize din agricultură? Cum pot face faţă agricultorii problemelor pe care le au? Există vreun motiv să credem că actuala criză va fi soluţionată?

[Text generic pe pagina 4]

„Agricultura pare floare la ureche când nu eşti la coarnele plugului, ci stai într-un birou, departe de ogor“