Lumea în obiectiv

S-au descoperit noi specii de păsări

„Din 1998, în revistele de specialitate au fost descrise, în total, 28 de noi specii [de păsări], iar oamenii de ştiinţă ar putea adăuga mult mai multe la totalul de aproximativ 9 700 de specii câte există în întreaga lume“, semnalează ziarul londonez The Independent. Potrivit lui Steve Gantlett, editorul revistei Birding World, „multe dintre aceste descoperiri s-au datorat faptului că lumea a devenit mult mai accesibilă — ornitologii putând acum să ajungă în locuri izolate în care cu câteva decenii în urmă era practic imposibil de ajuns“. El afirmă că descoperirile „reflectă şi o mai mare capacitate de a identifica speciile după strigătul şi după cântecul lor — de multe ori aceasta fiind singura modalitate de a le detecta în pădurile tropicale dese“. Oamenii de ştiinţă cred că se vor descoperi încă multe alte specii. Totuşi, distrugerea habitatului ar putea pune în pericol aceste specii recent descoperite, „întrucât ele numără puţine exemplare, iar arealul lor e restrâns“, explică The Independent.

 Peşti gălăgioşi

Cercetătorii de la AIMS (Australian Institute of Marine Science) au descoperit că peştii, „printre care cei din specia Damsyllus albisella şi cei din familiile Holocentridae şi Apogonidae, . . . comunică prin tot felul de grohăituri, chiţăituri şi fluierături“, anunţă ziarul The West Australian. Această descoperire explică de ce puietul găseşte drumul înapoi spre casă când se întâmplă să fie afară din recif. Cercetătorii de la AIMS au înregistrat sunetele dintr-un recif, după care au pus înregistrarea să se audă din plasele pentru peşti. Într-un interviu acordat ziarului, cercetătorul dr. Mark Meekan a declarat că „în plasele pentru peşti din care se auzea înregistrarea s-a strâns mai mult puiet decât în plasele din care nu se auzea nici un sunet; acest fapt demonstrează că peştii sunt atraşi de anumite sunete“. Oamenii de ştiinţă au descoperit că unele sunete scoase de peştii adulţi pot fi auzite până la o distanţă de 15 km. „Seara şi în zori, «corul» peştilor atinge un punct culminant care echivalează în intensitate cu vocile a mii de suporteri aflaţi pe un stadion de fotbal“, a spus dr. Meekan. Totuşi, acest „cor“ nu poate fi perceput de urechea umană.

Pierdere de kilograme sau de bani?

„În Uniunea Europeană, aproximativ 231 de milioane de persoane au ţinut în anul 2002 o cură de slăbire“, semnalează ziarul parizian International Herald Tribune. Potrivit unui raport dat publicităţii de Datamonitor, un grup care monitorizează schimbările din industrie, anul trecut, cei care au ţinut regim în Europa au cheltuit pe produsele pentru slăbit 80 de miliarde de euro — „echivalentul produsului naţional brut al Marocului“. Cu toate acestea, „mai puţin de 4 milioane dintre ei vor reuşi să nu se îngraşe în decurs de peste un an“ şi „mai puţin de 1 din 50 va rămâne la greutatea la care a ajuns în urma regimului“, se arată în ziar. În fruntea celor care au cheltuit cel mai mult pe produsele de slăbit se află germanii, cu aproape 18 miliarde de euro, urmaţi de britanici, cu aproximativ 14 miliarde de euro. Italienii şi francezii au cheltuit circa 13 miliarde de euro, respectiv 12 miliarde de euro. Potrivit datelor furnizate de Datamonitor, „persoanele care ţin regimuri de slăbire trebuie să înţeleagă că un astfel de regim nu constituie o soluţie definitivă la kilogramele în plus“, se spune în Tribune.

„Criza vârstei de 20 de ani“

„Deceniul de aur“ care începe la 20 de ani ar trebui să fie „perioada ideală pentru o viaţă fericită şi fără griji“, se spune în ziarul german Gießener Allgemeine. „Pubertatea tocmai a trecut, iar criza vârstei mijlocii e încă departe.“ Dar, în loc de o viaţă fericită şi fără griji, tot mai mulţi tineri care au peste 20 de ani se confruntă cu ceea ce specialiştii numesc criza vârstei de 20 de ani. Această expresie „se referă la criza de identitate prin care trec tinerii când termină şcoala şi trebuie să decidă ce să facă cu viaţa lor“, precizează ziarul. După părerea lui Christiane Papastefanou, psiholog în Mannheim, schimbările sociale ce au avut loc în ultimii ani îi fac pe tineri mai îngrijoraţi cu privire la viitor. În plus, având în vedere varietatea mare de locuri de muncă şi diversitatea stilurilor de viaţă din prezent, unii tineri se tem să nu ia o decizie greşită. Însă Christiane Papastefanou, ale cărei cuvinte au fost citate de ziarul german, consideră că deciziile la această vârstă nu sunt definitive şi că nu e deloc greşit să faci „câteva ocolişuri pe drumul vieţii“.

Noua tehnologie dă în vileag chiulul

„Noua tehnologie le permite profesorilor să le trimită părinţilor mesaje scrise când elevii chiulesc de la ore“, se spune în ediţia în limba engleză a ziarului spaniol El País. În 200 de şcoli din Spania s-a instalat un sistem computerizat care le permite profesorilor să afişeze rezultatele şcolare, să înregistreze absenţele, precum şi să arate ce sancţiuni au fost impuse elevilor. În fiecare dimineaţă profesorii fac prezenţa folosind o unitate portabilă de mărimea unui calculator de buzunar. Apoi, ei conectează unitatea la calculatorul central, care procesează datele. „În unele cazuri se trimit automat mesaje pe celularele părinţilor“, precizează ziarul. Ca urmare a utilizării acestei tehnologii, numărul mare de absenţe, trecut înainte cu vederea, acum se înregistrează. Potrivit ediţiei spaniole a ziarului El País, alte 400 de şcoli sunt interesate de instalarea acestui sistem computerizat.

Redecorarea locuinţei poate afecta bebeluşii

„Dacă vă redecoraţi locuinţa când sunteţi însărcinată sau la scurt timp după ce aţi născut, bebeluşul ar putea suferi în primele luni de viaţă de iritaţii ale tractului respirator sau chiar de o boală respiratorie“, se spune în buletinul medical german Medi-Netz. „În prezent s-a descoperit că sistemul imunitar al unui copil este afectat chiar din uter, copilul devenind mai vulnerabil la bolile infecţioase şi la alergii“. Cercetătorii de la mai multe clinici şi instituţii din Germania au descoperit că problemele sunt cauzate de substanţele chimice din adezivi, din mochete, din vopselele proaspăt aplicate şi din mobilierul nou. „Substanţele chimice volatile afectează chiar acele celule ale sistemului nostru imunitar care ne protejează împotriva reacţiilor alergice“, se spune în Medi-Netz. O ştire similară apărută în revista GEO le recomandă părinţilor să amâne redecorarea locuinţei „până după ce copilul împlineşte 2 ani“, când sistemul lui imunitar este mai puternic.

Cluburile sportive şi substanţele ce creează dependenţă

„Tinerii ce frecventează cluburile sportive consumă mai mult alcool şi se îmbată mai des decât ceilalţi tineri“, se spune într-o ştire on-line publicată de Compania de Radio şi Televiziune din Finlanda. Rezultatele studiului efectuat de Centrul de Cercetări pentru Promovarea Sănătăţii de la Universitatea Jyväskylä arată că „lichiorul, berea şi ţigările sunt mult prea des asociate cu sporturile prin intermediul reclamelor şi al acţiunilor de sponsorizare“, se spune în ziarul Helsingin Sanomat din Helsinki. „Tinerii urmează exemplul sportivilor mai mari ca ei, pe care oamenii îi admiră şi îi imită. «Băile de şampanie» şi fumatul cu ocazia sărbătoririi învingătorilor la campionate nu trec neobservate de tineri.“ O altă problemă e inhalarea tutunului de prizat. „Mai puţin de 4% dintre băieţii de 15 ani care nu frecventează cluburile sportive au prizat tutun în fiecare săptămână, comparativ cu 10% din tinerii care merg la un club sportiv“, precizează ziarul.

Un clipit de ochi

„Pentru mişcarea pleoapelor sunt necesari mii de neuroni din peste 30 de tipuri de celule nervoase“, se spune în ziarul spaniol El País. O echipă de cercetători condusă de neurologi spanioli, care a efectuat cercetări pe animale, a înţeles în mod mai clar cum funcţionează aceste tipuri de celule nervoase, care fac legătura între „pleoapă şi cortexul cerebral“. Dar de ce pleoapele au nevoie de atât de mulţi neuroni? Deoarece ele nu se închid întotdeauna în acelaşi fel sau din acelaşi motiv. Printre funcţiile pleoapei se numără şi clipitul automat — aproximativ de 15 ori pe minut pentru a păstra umedă corneea —, precum şi clipitul din reflex, când ceva se apropie cu viteză de ochi, şi clipitul voluntar. În plus, pleoapele se pot închide parţial, probabil ca o reacţie la anumite emoţii, sau se pot închide complet pentru diferite intervale de timp.

Calculatoarele şi mediul

„Frumoasele calculatoare moderne lasă o falsă impresie, dacă luăm în calcul cât are de suferit mediul din cauza lor“, se arată în revista New Scientist. Doar pentru realizarea unui simplu cip de memorie şi utilizarea lui timp de patru ani la un calculator obişnuit „se consumă o cantitate de combustibili fosili de 800 de ori mai mare decât greutatea cipului“, explică revista. Potrivit estimărilor făcute de unii analişti din Japonia, Franţa şi Statele Unite, pentru fabricarea şi utilizarea unui cip de memorie de 32 de megabiţi, care cântăreşte 2 g, se consumă 1,6 kg de combustibili fosili, la care se adaugă cel puţin 32 kg de apă şi 72 g de substanţe chimice toxice, cum ar fi amoniacul şi acidul clorhidric. Concluzia analiştilor a fost următoarea: „Pe cât de mici sunt aceşti semiconductori pe atât de mare e preţul pe care îl plăteşte mediul“.