Lumea în obiectiv

Şarlatanie cu . . . maimuţe

Unii evoluţionişti au emis ipoteza că un număr infinit de maimuţe care ar bate la un număr infinit de maşini de scris ar scrie în cele din urmă operele complete ale lui Shakespeare. Prin urmare, cercetătorii de la Universitatea din Plymouth (Anglia) au lăsat pe mâna a şase maimuţe un computer timp de o lună. Animalele „nu au reuşit să alcătuiască nici măcar un cuvânt“, precizează ziarul The New York Times. Cele şase maimuţe de la Grădina Zoologică Paignton din sud-vestul Angliei „au umplut doar cinci pagini“, în principal cu o mulţime de s-uri. La sfârşitul documentului au scris câteva j-uri, a-uri, l-uri şi m-uri. Mai mult, maimuţele au folosit tastatura ca toaletă.

 Fluturii-monarh pe cale de dispariţie

La 13 ianuarie 2002, asupra munţilor din Mexic s-a abătut o furtună năprasnică. Fluturii-monarh iernau în pinii şi brazii din zonă. Temperaturile au scăzut, iar umiditatea şi frigul au cauzat moartea a aproximativ 500 de milioane de fluturi, care au căzut sub copaci formând grămezi de aproape un metru. „Din cauza vremii necruţătoare, într-o singură zi au murit 70–80% din populaţia de fluturi-monarh care urmau să se întoarcă în primăvară în Statele Unite“, se spune în ediţia internaţională a ziarului The Miami Herald. Însă aceasta nu este singura ameninţare. Deşi guvernul mexican a înfiinţat Rezervaţia Biosferei Fluturilor-Monarh, habitatul acestor insecte e distrus din cauza exploatărilor forestiere ilegale. Rezervaţia a fost afectată până în prezent în proporţie de aproximativ 44%. Chiar dacă aceste insecte rezistente reuşesc să facă faţă unei migraţii de 4 000 kilometri, numai timpul ne va dezvălui dacă vor putea supravieţui pierderii treptate a locurilor lor de iernat.

Agricultori în impas

Potrivit unei ştiri, „revoluţia verde, care a dat avânt producţiei agricole în cea mai mare parte a lumii, îşi cere tributul: milioane de agricultori foarte săraci din Africa au ajuns şi mai săraci“, se afirmă în revista New Scientist. Cum aşa? Spre sfârşitul anilor ’50 ai secolului trecut, s-au introdus în agricultură soiuri foarte productive de grâu şi de orez ca să se preîntâmpine foametea preconizată ca urmare a exploziei demografice mondiale. Totuşi, folosirea acestor soiuri a dus la apariţia unui surplus de cereale, în urma căruia preţurile au scăzut. „Agricultorii care şi-au permis să cultive soiurile noi au compensat preţurile scăzute cu producţii mari, însă cei ce nu şi-au permis acest lucru au înregistrat pierderi“, precizează New Scientist. În plus, noile soiuri de cereale nu s-au adaptat la condiţiile climatice ale continentului african, deoarece fuseseră create pentru Asia şi America Latină.

Atenţie: şoferi somnoroşi!

„Oboseala sau somnolenţa şoferilor este o problemă gravă şi larg răspândită în societatea de azi“, se afirmă într-un raport dat publicităţii de Medical Journal of Australia (MJA). Potrivit cercetătorilor, „în urma studiilor efectuate s-a constat că peste 20% dintre accidentele rutiere s-au datorat somnolenţei la volan“. Iată ce se spune în raportul publicat în MJA: „Tipicele accidente în care şoferul aţipeşte la volan au loc când acesta este singur în maşină şi conduce cu mare viteză fie noaptea, fie în prima parte a după-amiezei (în perioada siestei). Ca şi în alte accidente de circulaţie, şi în acestea sunt implicaţi de regulă bărbaţi sub 30 de ani“. Cei ce suferă de apnee de somn, o tulburare de somn des întâlnită, sunt mai expuşi riscului de a aţipi la volan. În revistă se spune că „aproximativ 25% dintre bărbaţii de vârstă medie“ suferă de apnee de somn. Cei ce au acest sindrom s-ar putea să nu-şi dea seama când sunt chiar pe punctul de a aţipi la volan.

Gheţari care se topesc

Într-o perioadă în care nivelul lacurilor de acumulare din Punjab (India) era scăzut din cauza întârzierii ploilor musonice, nivelul apei în barajul Bhakra, de pe râul Sutlej, era de aproape două ori mai ridicat decât în anul precedent. De ce? Principalul afluent al râului Sutlej străbate o zonă cu 89 de gheţari, se spune în revista Down to Earth. „Absenţa musonilor a dus la micşorarea gheţarilor. În lipsa norilor, razele soarelui ce ajung la gheţari sunt mult mai puternice. Acestea, precum şi temperaturile foarte ridicate duc la topirea rapidă a gheţarilor“, explică specialistul în gheţari Syed Iqbal Hasnain, de la Universitatea Jawaharlal Nehru. Experţii sunt de părere că topirea gheţarilor ar putea duce la revărsarea lacurilor glaciare. Mai mult decât atât, micşorarea gheţarilor va însemna reducerea rezervelor de apă, ceea ce va avea efecte negative asupra agriculturii şi a industriei energetice.

Când vrei să arăţi bine

În statul australian New South Wales, „anual sunt diagnosticate 2 850 de noi cazuri de cancer de piele, iar 340 de persoane mor din cauza acestei boli“, precizează ziarul The Sydney Morning Herald. În urma unui studiu efectuat de Victorian Cancer Council s-a observat că, în dorinţa de a arăta bine, 25% din populaţia Australiei se expune la soare ca să se bronzeze, ceea ce înseamnă cu 10% mai mult faţă de ultimii trei ani. În ziar se mai spune: „Cercetătorii au descoperit un lucru alarmant: peste 60% dintre adolescenţi voiau cu tot dinadinsul să se bronzeze, iar o treime dintre persoanele intervievate au spus că expunerea la soare le face să se simtă mai sănătoase“. În supermarketuri, vânzările de loţiuni de bronzat au crescut cu 18% în ultimul an, pe când cele de filtre solare nu. Dr. Robin Marks de la Australasian College of Dermatology precizează că unii oameni cred că bronzatul treptat nu e periculos. Totuşi, „specialiştii în cancer de piele spun că e o mare greşeală să credem că expunerea la soare, chiar şi bronzatul treptat fără a ne arde, nu prezintă nici un risc“, se spunea în ziar. Dr. Marks avertizează: „Bronzul e ca o bătătură: ne arată că ceva nu e în regulă“.

Limba japoneză în criză

Limba japoneză e bombardată cu cuvinte străine, făcându-i îndeosebi pe vârstnici să se simtă dezorientaţi în ce priveşte limba maternă, precizează The Japan Times. Termenii străini, majoritatea englezeşti, constituie 10% dintre cuvintele-titlu explicate în unele dicţionare. „Nu mai înţeleg [japoneza]“, se lamenta o femeie de 60 de ani. „Uneori simt că aş avea nevoie de un traducător ca să-mi înţeleg propria limbă.“ Tinerii, politicienii, mass-media şi oamenii din lumea sportului şi a modei, precum şi specialiştii din domeniul tehnologiei de vârf adoptă rapid cuvinte străine, „care îi fac să se simtă la modă şi interesanţi“. Însă aceşti termeni noi sunt scrişi în katakana, un sistem de scriere folosit în special la transliterarea cuvintelor străine. Astfel, ei „rămân «străini» probabil timp de secole“, se spune în ziar. Potrivit cotidianului The New York Times, pe unii japonezi „îi deranjează foarte mult faptul că în japoneza contemporană se pot alcătui fraze întregi numai din cuvinte de origine occidentală, introducându-se doar pe ici, pe colo câte un verb sau o particulă japoneză“. Pe plan social, această tendinţă adânceşte tot mai mult prăpastia comunicării din unele familii.