Poate fi stabilită personalitatea cuiva în funcţie de grupa sanguină?
Potrivit Bibliei
Poate fi stabilită personalitatea cuiva în funcţie de grupa sanguină?
OBICEIUL de a evalua personalitatea pe baza grupei sanguine e foarte răspândit în unele ţări. În Japonia, de pildă, nu e ceva neobişnuit ca unii să iniţieze o conversaţie întrebând: „Ce grupă de sânge ai?“ Susţinătorii acestei idei sunt de părere că oamenii care au grupa sanguină A sunt calmi, au simţul răspunderii şi sunt suspicioşi, cei care au grupa sanguină B sunt deschişi, capricioşi, uşor de indus în eroare şi aşa mai departe. De asemenea, se mai spune că unei persoane cu o anumită grupă sanguină îi poate fi greu — sau uşor — să se înţeleagă cu altcineva a cărui grupă sanguină e diferită.
Pe baza acestei idei, unii consideră grupa sanguină un criteriu important pentru formarea claselor de elevi, pentru numirea persoanelor în funcţii de conducere sau chiar pentru alegerea partenerului conjugal. Există vreo dovadă că personalitatea noastră poate fi stabilită în funcţie de grupa sanguină? Există învăţături biblice care să aibă legătură cu această chestiune?
Ce este grupa sanguină?
Iată ce se explică în lucrarea The World Book Multimedia Encyclopedia: „Membranele hematiilor conţin anumite proteine numite antigene. Până în prezent au fost descoperite peste 300 de antigene ale hematiilor“. Unii oameni au anumite antigene, pe care alţii nu le au. În plus, unele antigene nu pot coexista. Prin urmare, aşa cum se spunea în continuare în enciclopedia amintită, „oamenii de ştiinţă au clasificat grupele sanguine în funcţie de prezenţa sau de absenţa unor antigene specifice“.
Cel mai larg acceptat sistem de clasificare este sistemul AB0, care cuprinde patru grupe de sânge: A, B, AB şi 0. Pe lângă acesta, se foloseşte mult şi sistemul Rh. De fapt, se cunosc aproximativ 20 de astfel de sisteme. Sângele este, aşadar, foarte complex. Iată ce se afirmă în Encyclopædia Britannica: „Având în vedere marele număr de antigene eritrocitare, probabilitatea ca persoanele cu aceeaşi grupă sanguină să aibă acelaşi tip de substanţe în sânge este extrem de mică, exceptând gemenii identici“.
Mai exact, fiecare om are o „grupă sanguină“ unică. Prin urmare, afirmaţiile potrivit cărora oamenii cu o anumită grupă sanguină au trăsături de personalitate comune par să nu aibă nici un fundament. În realitate, la formarea personalităţii noastre contribuie mai mulţi factori.
Cum se formează personalitatea noastră?
Iată cum este definită personalitatea în Encyclopædia Britannica: „ansamblu de trăsături comportamentale, înnăscute şi dobândite, care îl disting pe fiecare individ“. Într-adevăr, pe lângă moştenirea noastră genetică, există şi alţi factori, precum mediul familial, instruirea, experienţele, plăcute şi neplăcute, şi asocierile care contribuie la formarea personalităţii noastre. Prin urmare, personalitatea unui om nu depinde doar de structura sa genetică. Chiar şi gemenii identici, care prezintă aceeaşi structură genetică, au adesea personalităţi diferite.
Un alt lucru important e că personalitatea se poate schimba sau poate fi schimbată. Apostolul Pavel a scos în evidenţă puterea pe care o au învăţăturile creştine de a-i schimba pe oameni. El a scris: „Dezbrăcaţi-vă complet de vechea personalitate cu practicile ei şi îmbrăcaţi-vă cu noua personalitate, care, prin intermediul cunoştinţei exacte, se înnoieşte după imaginea Celui care a creat-o“ (Coloseni 3:9, 10). Creştinii îşi dau seama că sunt imperfecţi şi că au moştenit înclinaţii păcătoase. De aceea, pentru a fi acceptaţi de Dumnezeu, trebuie să-şi schimbe personalitatea.
Dar ce anume face posibilă efectuarea acestor schimbări? Este vorba de puterea cuvântului, sau a mesajului, lui Dumnezeu. Iată ce a scris Pavel privitor la influenţa puternică pe care o are cuvântul lui Dumnezeu consemnat în Biblie: „Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi exercită putere şi este mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri şi pătrunde până acolo încât separă sufletul de spirit şi încheieturile de măduva lor, şi este capabil să discearnă gândurile şi intenţiile inimii“ (Evrei 4:12). Cineva îşi poate schimba treptat personalitatea dacă se supune acţiunii spiritului sfânt şi dacă încearcă să se conformeze normelor morale prevăzute în Biblie. Personalitatea creştină astfel modelată are trăsături precum ‘tandra afecţiune a compasiunii, bunătate, umilinţă a minţii, blândeţe şi îndelungă răbdare’. — Coloseni 3:12.
Rezonabilitate creştină
Este adevărat, nu există un principiu biblic care să interzică studierea grupelor sanguine. Însă situaţia ar fi diferită dacă am încerca să stabilim o legătură oricât de mică între acest lucru şi comportamentul uman. Ca în toate aspectele vieţii noastre, trebuie să permitem Cuvântului lui Dumnezeu să ne călăuzească (Psalmul 119:105). Rezonabilitatea are şi ea un rol deosebit de important. — Filipeni 4:5.
Cu siguranţă, ar fi neînţelept să folosim grupa sanguină ca o scuză pentru a nu încerca să ne corectăm defectele de personalitate. Indiferent de structura genetică, creştinii trebuie să se străduiască în continuare să-şi modeleze personalitatea, astfel încât să reflecte cât mai fidel calităţile lui Iehova şi ale lui Isus. — Efeseni 5:1.
Mai mult, creştinii depun eforturi ca să-i privească pe ceilalţi aşa cum îi priveşte Iehova. „Dumnezeu nu este părtinitor“ (Faptele 10:34, 35). Iehova acceptă cu bucurie oameni de orice fel. Prin urmare, ar fi neînţelept şi contrar principiilor creştine să-i evităm pe unii pur şi simplu din cauza grupei lor sanguine. Acelaşi lucru e valabil şi dacă am sta doar în compania celor ce au o grupă de sânge „compatibilă“ cu a noastră. Biblia ne sfătuieşte: „Dacă continuaţi să manifestaţi favoritism, comiteţi un păcat“. — Iacov 2:9.
Pe măsură ce ştiinţa şi tehnologia progresează, se fac tot mai multe descoperiri şi se emit tot mai multe teorii referitoare la corpul uman. E firesc să fim fascinaţi de aceste idei. Totuşi, creştinii trebuie să lase ca Biblia, şi nu teoriile omeneşti, să le călăuzească gândirea. În toate aspectele vieţii, creştinii trebuie ‘să se asigure de toate lucrurile’ şi ‘să ţină ferm la ceea ce este excelent’. — 1 Tesaloniceni 5:21.