Salt la conţinut

Salt la cuprins

Cel mai mare festival al baloanelor

Cel mai mare festival al baloanelor

Cel mai mare festival al baloanelor

TIMP de nouă zile, în luna octombrie a fiecărui an, în oraşul Albuquerque, New Mexico (SUA) apare o neobişnuită problemă de trafic. Şoferii încetinesc sau chiar opresc ca să privească „flotile“ întregi de baloane viu colorate care împânzesc cerul senin de toamnă. Este Festivalul Internaţional Kodak al Baloanelor, ce se desfăşoară în Albuquerque! Peste 800 000 de oameni vin în fiecare an să vadă acest spectacol.

Nu e deloc greu să-ţi dai seama de ce e îngreuiat traficul. Imaginaţi-vă! Sute de baloane, de mărimi ce variază între 15 şi 25 m, se înalţă deodată în aerul proaspăt al dimineţii, iar apoi se lasă purtate de adierea blândă a vântului peste Albuquerque şi Rio Grande. Maiestuoşii munţi Sandia, de peste 3 000 m înălţime, ce se profilează în fundal întregesc extraordinarul tablou.

Începuturile festivalului, în 1972, au fost modeste: doar 13 baloane care s-au ridicat de pe o parcare. De atunci însă el a căpătat amploare. Cu 273 de baloane la start, în 1978 a devenit cel mai mare festival al baloanelor din lume. În anul 2003, la eveniment au participat mai bine de 720 de baloane. Echipele care iau parte la zbor provin din multe state ale SUA şi din alte 20 de ţări. Datorită prezenţei numeroşilor reprezentanţi mass-media şi a multor fotografi, festivalul şi-a câştigat faima de „cel mai fotografiat eveniment din lume“. În anul 2000, la celebrarea noului mileniu, au participat peste 1 000 de baloane, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din totalul baloanelor existente în lume.

Cum funcţionează un balon

Marea majoritate a baloanelor participante sunt umplute cu aer cald; aerul e încălzit cu ajutorul unor arzătoare cu propan fixate la gura balonului. Pentru a împiedica dispersia aerului, învelitoarea balonului e confecţionată din material sintetic căptuşit cu poliuretan. Fiecare balon e dotat cu un coş, sau o nacelă, pentru pilot şi pasageri. Balonul este umflat în două reprize. Mai întâi, cu ajutorul unui ventilator uriaş, se suflă aer rece în balonul întins la nivelul solului. Apoi, folosindu-se un arzător cu propan, balonul parţial umflat este umplut cu aer cald; el începe să se ridice, dar nu părăseşte solul până când pilotul nu e pregătit pentru decolare. Când a atins o anumită înălţime, pilotul îl poate face să se ridice mai sus aprinzând arzătoarele şi suflând mai mult aer cald. Ca să coboare, pilotul lasă pur şi simplu aerul să se răcească sau deschide supapa din partea de sus a balonului pentru a permite aerului cald să iasă.

La festival, baloanele cu aer cald au de obicei o cantitate de propan suficientă cât să se menţină câteva ore la o înălţime de sub 600 m. De aceea, aerostierii — inclusiv echipajul de supraveghere de la sol — trebuie să aleagă locuri sigure de aterizare. Pilotul şi echipajul caută terenuri unde nu există cabluri electrice, departe de străzile aglomerate.

Unele dintre baloanele prezente la festival sunt umplute cu heliu sau cu hidrogen. Spre deosebire de baloanele cu aer cald, acestea pot rămâne sus chiar şi câteva zile. Aerostierii se iau la întrecere, urcând la altitudini de 3 000–4 500 m.

Baloanele nu pot fi cârmuite în adevăratul sens al cuvântului. Ele sunt mai degrabă la cheremul vântului. Dar un pilot iscusit poate controla direcţia urcând sau coborând balonul pentru a prinde curenţii de aer care circulă în sensul dorit. Iar Albuquerque este un ţinut ideal pentru zborul cu balonul! Munţii dimprejur şi valea râului creează un cadru natural specific, determinând curenţii de aer descendenţi să împingă balonul într-o anumită direcţie, iar pe cei ascendenţi în direcţie opusă.

Un spectacol fascinant

La succesul festivalului şi siguranţa zborului contribuie peste 2 000 de voluntari. O persoană autorizată, numită maestru-aerostier, coordonează această manifestare complexă. Munca sa de supraveghere a sute de baloane care se înalţă de la sol seamănă întru câtva cu dirijarea zborurilor pe un aeroport aglomerat. Încercaţi să vă imaginaţi scena! La decolare, spectacolul de culori şi forme ingenioase stârneşte admiraţia adulţilor şi uimirea copiilor. Priviţi! Un balon seamănă cu o broască, altul are formă de urs şi încă unul aduce cu un iepuraş! Iată şi unul ce pare un pui de dinozaur! Uite şi o vacă zburătoare şi doi purcei înaripaţi, un peştişor de aur pe care-l cheamă Sushi, un omuleţ pe arcuri, o cutie uriaşă de suc, o cizmă de cowboy, o legătură de ardei iuţi roşii, şi câte şi mai câte!

Pe bolta cerului azuriu se dezlănţuie o feerie de forme şi culori care fac deliciul fotografilor! Iar seara aduce cu ea un alt spectacol fascinant — arzătoarele sutelor de baloane scapără pe cerul întunecat asemenea limbilor de foc dintr-un felinar!

Nu multora ne este dat să asistăm la un astfel de festival al baloanelor sau să trăim emoţia unui zbor cu balonul. Dar, cel puţin, privind aceste imagini, ne putem lăsa imaginaţia să zboare spre cerul înalt de toamnă al oraşului Albuquerque!

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

1. Fiecare balon are la sol o echipă formată din 4–8 membri

2. Arzătoarele cu propan suflă aer cald pentru ca baloanele să se ridice

3. Noaptea, baloanele emit o luminiţă galben-roşiatică

4. Baloanele au o varietate de forme

[Provenienţa fotografiilor]

Fotografiile 1 şi 2: Raymond Watt/Albuquerque International Balloon Fiesta