Anvelopele — Viaţa ta depinde de ele!

IMAGINEAZĂ-ŢI că eşti închis într-un fel de cuşcă din sticlă şi oţel sudat, iar lângă tine sunt nişte recipiente cu acid şi cu lichide inflamabile. Acum suspendă la numai câţiva centimetri de sol această „construcţie“ care ţi-ar putea pune în pericol viaţa şi porneşte cu o viteză de 30 m/s. Dar nu te opri aici: intră cu maşinăria ta printre altele asemănătoare, care trec cu mare viteză una pe lângă alta, în timp ce alte maşinării zboară pe lângă tine din direcţie opusă!

Cam aşa ceva se întâmplă ori de câte ori te urci într-un autovehicul şi o porneşti la drum pe autostradă. Dar ce te ajută să păstrezi controlul asupra maşinii şi să te simţi în siguranţă în timp ce conduci? Într-o mare măsură, anvelopele!

Rolul anvelopelor

Anvelopele îndeplinesc o mulţime de roluri importante. Nu numai că susţin greutatea autovehiculului, dar şi amortizează şocul datorat impactului cu gropile, hârtoapele sau cu alte tipuri de denivelări de pe şosea. Dar mai important, anvelopele asigură tracţiunea necesară când accelerezi, schimbi direcţia sau frânezi. În plus, oferă stabilitate maşinii în timp ce rulezi în diverse condiţii de drum. Cu toate acestea, doar o mică porţiune din anvelopă — cam cât o ilustrată — e la un moment dat în contact cu solul.

Având în vedere importanţa anvelopelor, ce poţi face pentru a le exploata în siguranţă şi cu eficienţă? Iar când trebuie să le schimbi, cum poţi alege anvelopele potrivite pentru maşina ta? Dar înainte de a răspunde la aceste întrebări, să facem o incursiune în istoria anvelopei.

Pionierii cauciucului

Deşi roata era folosită de mii de ani, ideea montării unei fâşii de cauciuc pe partea exterioară a roţii vehiculelor e de dată relativ recentă. Abia la începutul secolului al XIX-lea s-a pus pentru prima oară cauciuc natural pe roţi de lemn sau de fier. Însă cauciucul se uza repede şi, prin urmare, viitorul roţilor îmbrăcate în cauciuc părea incert. Aşa a fost până când a intrat în scenă Charles Goodyear, un pasionat inventator din Connecticut (SUA). În 1839, Goodyear a descoperit un proces cunoscut azi sub numele de vulcanizare, care presupune injectarea în cauciucul natural a unei cantităţi de sulf în anumite condiţii de temperatură şi presiune. În urma acestui proces, cauciucul a devenit mult mai uşor de modelat şi mult mai rezistent la uzură. Anvelopele din cauciuc solid s-au bucurat de o popularitate tot mai mare, însă călătoria nu era în nici un caz lină.

 În 1845, inginerul scoţian Robert Thomson a primit un brevet pentru prima anvelopă pneumatică, adică anvelopă cu aer. Totuşi, anvelopa pneumatică a avut succes comercial datorită unui alt scoţian, pe nume John Boyd Dunlop, care a încercat să-i facă băiatului său mai plăcută plimbarea cu bicicleta. Dunlop şi-a brevetat noua anvelopă în 1888 şi şi-a deschis o fabrică de anvelope. Cu toate acestea, anvelopa pneumatică avea încă de trecut unele obstacole destul de mari.

Într-una din zilele anului 1891, un biciclist francez a avut pană. El a încercat să repare defecţiunea, dar n-a reuşit deoarece anvelopa nu putea fi demontată de pe roata bicicletei. Atunci s-a dus să ceară ajutorul unui compatriot pe nume Édouard Michelin, despre care se ştia că lucrează cu cauciuc vulcanizat. Lui Michelin i-au trebuit nouă ore ca să repare anvelopa. Această întâmplare l-a impulsionat să realizeze o anvelopă pneumatică ce putea fi scoasă de pe roată ca să fie reparată mai uşor.

Anvelopele lui Michelin s-au bucurat de un succes atât de mare, încât în anul următor 10 000 de ciclişti erau încântaţi să le folosească la bicicletele lor. Nu peste mult timp, trăsurile pariziene aveau montate anvelope pneumatice, spre încântarea pasagerilor francezi. În 1895, ca să arate că aceste anvelope puteau fi folosite şi la vehiculele cu motor, Édouard împreună cu fratele său, André, le-au montat pe o maşină de curse. Din nefericire, maşina a terminat cursa pe ultimul loc. Totuşi, oamenii au fost aşa de uimiţi văzând aceste anvelope neobişnuite, încât s-au apucat să le taie numai ca să vadă ce ascunseseră fraţii Michelin în ele!

În anii ’30 şi ’40 ai secolului următor, noile materiale rezistente, cum ar fi viscoza, nailonul şi poliesterul, au luat locul materialelor mai fragile, ca bumbacul şi cauciucul natural. După cel de-al doilea război mondial s-au pus bazele pentru realizarea unei anvelope care să se fixeze etanş direct pe roată astfel încât să nu mai fie nevoie de o cameră de aer. Ulterior s-au făcut şi alte îmbunătăţiri.

În prezent, în componenţa unei anvelope intră peste 200 de materii prime. Cu ajutorul tehnologiei moderne s-au realizat anvelope cu o durată de viaţă de 130 000 km sau mai mult; în schimb, anvelopele montate la maşinile de curse pot face faţă unor viteze de sute de kilometri pe oră. În cele din urmă, anvelopele au ajuns un produs mult mai accesibil pentru consumatorul de rând.

Alegerea anvelopelor

Dacă ai un automobil, probabil că eşti pus în faţa dificilei decizii de a cumpăra anvelope noi. Dar cum ai putea să-ţi dai seama când trebuie să schimbi anvelopele? Controlându-le periodic pentru a depista semnele evidente de uzură sau de deteriorare. * Producătorii de anvelope furnizează nişte indicatori de uzură incorporaţi în anvelope, cunoscuţi în general sub numele de benzi de uzură, care arată când anvelopa respectivă a ajuns la finalul duratei de exploatare. Aceste benzi de uzură sunt, de fapt, nişte porţiuni de cauciuc solid aflate din loc în loc pe suprafaţa de rulare. De asemenea, e bine să verifici dacă nu cumva banda de rulare s-a desprins de corpul anvelopei; uită-te dacă s-a deteriorat talonul sau se văd umflături pe flancuri ori alte defecte. În cazul în care observi ceva din cele amintite aici, ar fi bine să nu mai circuli cu maşina până când nu repari anvelopa sau o schimbi. Dacă ai cumpărat anvelopa respectivă de la un magazin cu amănuntul, iar certificatul de garanţie prevede schimbarea ei la un preţ redus, ai putea să mergi s-o schimbi.

Cel mai bine ar fi să schimbi deodată ambele anvelope de pe acelaşi ax. Dacă montezi o singură anvelopă nouă, asigură-te că pe axul ei ai o  anvelopă cu banda de rulare cel mai puţin uzată pentru a putea echilibra aderenţa roţilor în timpul frânării.

Având în vedere că pe piaţă există o gamă largă de tipuri, mărimi şi modele, probabil că ţi-e greu să alegi anvelopa potrivită. Totuşi, dacă răspunzi la câteva întrebări-cheie, vei vedea că îţi va fi mult mai uşor. Mai întâi de toate, consultă din nou cartea tehnică a autovehiculului în care găseşti recomandările producătorului. Există anumite cerinţe de care trebuie să ţii seama, cum ar fi dimensiunile anvelopei şi ale jantei, garda la sol şi sarcina maximă admisă. E important şi tipul maşinii. Autovehiculele moderne dotate cu ABS (sistem de antiblocare a roţilor la frânare), cu ASR (sistem de control al tracţiunii) şi cu sisteme de tracţiune integrală trebuie echipate cu anvelope ce respectă anumite caracteristici de exploatare. Specificaţiile respective le poţi găsi, de obicei, în cartea tehnică a maşinii.

Alt lucru de care trebuie să ţii seama sunt condiţiile de rulare. Pe ce fel de drumuri vei circula mai des? Pe drumuri neasfaltate sau pe şosele asfaltate? Vei folosi maşina în anotimpul ploios sau cel secetos? Probabil că vei circula cu maşina în condiţii diverse. În acest caz, poate că ai nevoie de anvelope pentru toate tipurile de teren sau pentru toate anotimpurile.

De asemenea, trebuie să iei în calcul durata de viaţă a anvelopei, precum şi indicii de tracţiune. În general, cu cât materialul benzii de rulare este mai moale, cu atât tracţiunea va fi mai mare, dar anvelopa se va uza mai repede. În schimb, dacă materialul benzii de rulare e relativ dur, anvelopa va asigura o tracţiune mai mică, dar va dura probabil mai mult. În general, indicii pot fi găsiţi în materialele de specialitate din magazinele de desfacere a anvelopelor. Fii atent deoarece aceşti indici variază de la producător la producător.

După ce ai restrâns astfel domeniul de căutare, un rol hotărâtor în alegerea finală îl va avea, probabil, preţul. De obicei, produsele oferite de firmele de anvelope cunoscute sunt de calitate mai bună, iar certificatul de garanţie poate fi mai cuprinzător.

Întreţinerea anvelopelor

Întreţinerea corectă a anvelopelor implică trei lucruri: păstrarea presiunii în pneuri la valorile prescrise, permutarea periodică a anvelopelor, echilibrarea roţilor şi reglarea geometriei lor. E foarte important ca presiunea din pneuri să corespundă valorilor prescrise. Dacă un pneu e umflat prea mult, banda de rulare se va uza mai repede în centru. În schimb, dacă pneul e insuficient umflat, anvelopa se va uza foarte mult pe margini, iar consumul de carburant va creşte.

 O anvelopă ar putea pierde pe lună cam 50 de milibari din presiune, deoarece aerul iese prin cauciuc. Prin urmare, nu te gândi că aruncând o singură privire îţi vei da seama dacă pneurile maşinii sunt corect umflate sau nu. Potrivit Asociaţiei Producătorilor de Cauciuc, „un pneu poate pierde până la jumătate din presiunea lui fără să se vadă că ar fi dezumflat!“ Aşadar, foloseşte un manometru pentru a măsura presiunea din pneuri. Verific-o cel puţin o dată pe lună. Mulţi şoferi au un manometru în cutia pentru acte de la bordul maşinii. Controlează întotdeauna presiunea din anvelope şi când faci revizia tehnică anuală. Măsoară presiunea numai pe anvelopa rece — cu alte cuvinte, după ce maşina a staţionat cel puţin trei ore sau dacă nu ai parcurs mai mult de 1,5 km. Valorile presiunii le găseşti, de obicei, în cartea tehnică a autovehiculului sau pe o etichetă lipită lângă uşa şoferului ori în cutia pentru acte. Dacă vrei să ai o călătorie lină, nu umfla pneurile la valoarea maximă; altfel presiunea va fi preluată de flancurile anvelopelor.

Dacă vei schimba periodic anvelopele între ele, le vei prelungi viaţa, iar uzura va fi uniformă. În cazul în care producătorul autovehiculului nu a făcut nici o recomandare în acest sens, le poţi schimba la 10 000–13 000 km. Şi de această dată e bine să consulţi cartea tehnică a maşinii pentru a vedea care e tipul de permutare recomandat.

În sfârşit, verifică anual aliniamentul roţilor sau ori de câte ori sesizezi o vibraţie neobişnuită sau o neregulă la sistemul de direcţie al maşinii. Deşi sistemul de suspensii e proiectat în aşa fel încât geometria roţilor să corespundă variaţiilor de sarcină, din cauza uzurii normale a anvelopelor e necesar să se verifice periodic geometria roţilor şi, dacă e cazul, să se regleze. Pentru o bună reglare, care ar prelungi mult viaţa anvelopei şi ar face călătoria cu maşina mai lină, e bine să apelezi la un service specializat, unde vei găsi mecanici calificaţi în sisteme de suspensii şi în aliniamentul roţilor.

Anvelope „inteligente“

Unele maşini cu computer de bord îl avertizează pe şofer când presiunea din pneuri a scăzut sub limita de siguranţă. Există apoi anvelope care pot rula în siguranţă pe distanţe scurte chiar şi cu presiune zero. Altele se etanşează singure în cazul unei pene. De fapt, inginerii proiectează anvelope care să poată fi exploatate în condiţii de rulare din ce în ce mai variate.

Pe măsură ce autovehiculele moderne beneficiază de îmbunătăţiri în ce priveşte materialele, modelele benzii de rulare, precum şi de noi sisteme de suspensii, de direcţie şi de frânare, anvelopele vor contribui mereu la o călătorie confortabilă cu maşina, în condiţii de siguranţă sporită.

[Notă de subsol]

[Chenarul/Fotografiile de la pagina 21]

Sfaturi pentru întreţinerea anvelopelor

Controlarea aspectului anvelopei:

□ Se observă umflături pe flancul anvelopei?

□ Sunt vizibile sârme în banda de rulare?

□ Se încadrează adâncimea profilului în limitele admise? Sunt vizibile benzile de uzură?

Alte recomandări:

□ Corespunde presiunea din pneuri valorii prescrise de producător?

□ Trebuie să schimbaţi între ele anvelopele? (Urmaţi modelul de permutare sugerat de producător şi respectaţi numărul de kilometri indicat.)

□ Trebuie să montaţi alte anvelope în funcţie de anotimp?

[Legenda fotografiei]

Bandă de uzură

[Diagrama de la pagina 20]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Părţile componente ale unei anvelope

Banda de rulare: asigură tracţiunea şi aderenţa pe contur

Centuri: dau stabilitate benzii de rulare şi o întăresc

Flanc: protejează peretele lateral al anvelopei ca să nu se deterioreze în timpul rulării pe carosabil şi la curbe

Strat-suport cu inserţie textilă: întăreşte anvelopa şi îi conferă flexibilitate

Căptuşeală: împiedică ieşirea aerului din anvelopă

Talon: asigură etanşeitatea anvelopei pe jantă

[Legenda fotografiilor de la pagina 19]

Bicicletă şi maşină cu anvelope cu aer din perioada de început; muncitori la una dintre primele fabrici de anvelope

[Provenienţa fotografiei]

The Goodyear Tire & Rubber Company