Valoarea mediului înconjurător

Recent, câţiva oameni de ştiinţă în colaborare cu unii economişti au efectuat un studiu asupra a cinci habitate ce au fost complet transformate în folosul omului sau în vederea obţinerii de profit. O pădure tropicală din Malaysia a fost rasă de pe faţa pământului în urma exploatărilor forestiere intensive; o pădure tropicală din Camerun a fost transformată în plantaţie de palmieri de ulei şi de arbori de cauciuc; o mlaştină acoperită de mangrove din Thailanda a fost transformată într-o crescătorie de crevete; un ţinut mlăştinos cu apă dulce din Canada a fost desecat pentru a fi redat agriculturii; un recif de corali din Filipine a fost dinamitat pentru a se putea pescui în zonă.

Cercetătorii au ajuns la concluzii surprinzătoare. Dacă omul n-ar fi intervenit, valoarea economică pe termen lung a celor cinci habitate ar fi fost cu 14% până la 75% mai mare decât cea obţinută în urma transformării lor. De fapt, un ecosistem pierde, în medie, cam jumătate din valoarea lui în urma intervenţiei omului, ceea ce înseamnă că transformările făcute de om în mediul înconjurător ne costă anual 200 de miliarde de euro. În schimb, conservarea habitatelor naturale ne-ar costa numai 36 de miliarde de euro. Cercetătorii afirmă că valoarea „bunurilor şi a serviciilor“ — sub formă de alimente, apă, aer, adăpost, combustibil, îmbrăcăminte, medicamente şi protecţie contra inundaţiilor şi a furtunilor — obţinute prin conservare e de cel puţin 3,4 bilioane de euro, ceea ce înseamnă un raport beneficiu-cost de 100 la 1, se arată în ziarul londonez The Guardian. Dr. Andrew Balmford, de la Universitatea Cambridge (Anglia), care a condus studiul, declară: „Aspectele financiare sunt de-a dreptul îngrijorătoare. Ne gândeam noi că cifrele ar fi în favoarea conservării, dar n-am crezut că vor fi aşa de mari“.

Din nefericire, de la Summit-ul Pământului din 1992 ţinut la Rio de Janeiro, 11,4% dintre ecosistemele planetei au fost transformate, motivul fiind în principal ignoranţa privind natura pierderilor şi dorinţa de a obţine câştiguri financiare pe termen scurt. Nici după 10 ani, cu ocazia Summit-ului Mondial privind Dezvoltarea Durabilă organizat la Johannesburg, nu s-au prezentat soluţii concrete care să rezolve problema. Dr. Balmford şi-a exprimat îngrijorarea astfel: „De când am auzit pentru prima oară în copilărie cuvântul «conservare», au dispărut o treime din zonele de pe glob neatinse de om. Gândul acesta nu mă lasă să dorm noaptea“.

Însă cei ce citesc Biblia pot fi liniştiţi aflând promisiunea Creatorului consemnată în Revelaţia 11:18. Aici se spune că El va ‘provoca [în curând] ruinarea celor ce ruinează pământul’. Ecosistemele planetei se vor reface, iar oamenii se vor putea bucura veşnic de ele.