Când pământul a fost măsurat cu un băţ

AŢI auzit vreodată de matematicianul şi astronomul grec Eratostene? Numele său este foarte cunoscut şi respectat în rândul astronomilor. Dar cărui fapt se datorează acest lucru?

Eratostene s-a născut în jurul anului 276 î.e.n. şi şi-a făcut o parte din studii în Atena (Grecia). O bună perioadă din viaţă a trăit în Alexandria (Egipt), care pe vremea aceea era sub stăpânirea Greciei. În cca 200 î.e.n., s-a hotărât să măsoare pământul folosindu-se de un simplu băţ. „Imposibil!“, aţi putea spune. Dar cum a reuşit?

Eratostene a observat că în oraşul Syena (acum Assuan), în prima zi de vară, la ora prânzului, când fundul fântânilor adânci era luminat de soare, nu se vedea umbra. El a tras concluzia că soarele se afla exact deasupra capului. Însă tot la ora prânzului şi tot în prima zi de vară, dar în oraşul Alexandria, aflat la 5 000 de stadii * nord de Syena, umbra era vizibilă. Atunci lui Eratostene i-a venit o idee.

Eratostene s-a gândit să folosească un gnomon, o vergea verticală. Când, în Alexandria, la amiază, soarele era deasupra capului, Eratostene a măsurat unghiul dintre băţ şi razele soarelui. Unghiul avea 7,2°.

Eratostene credea că pământul este sferic şi ştia că un cerc are 360°. Prin urmare, el a împărţit 360 la 7,2. Rezultatul? Unghiul său era a cincizecea parte dintr-un cerc. Eratostene a tras concluzia că distanţa de la Syena la Alexandria, de 5 000 de stadii, era egală cu a cincizecea parte din circumferinţa pământului. Înmulţind 50 cu 5 000, a reieşit că circumferinţa pământului este de 250 000 de stadii.

Cât de exactă este această cifră dacă o comparăm cu rezultatele obţinute în urma calculelor din zilele noastre? Cele 250 000 de stadii echivalează cu 40 000–46 000 de kilometri. Cu ajutorul navetelor spaţiale care orbitează în jurul planetei noastre, astronomii au măsurat circumferinţa polară a pământului. Rezultatul? 40 008 de kilometri. Aşadar, calculele făcute de Eratostene cu peste 2 000 de ani în urmă sunt aproape identice cu cele actuale, ceea ce e cu adevărat uluitor. Ce precizie extraordinară, dacă ne gândim că acest om de ştiinţă nu s-a folosit decât de un băţ şi de raţionamentul geometric! Astronomii din zilele noastre folosesc şi ei această metodă geometrică de măsurare a distanţelor din afara sistemului nostru solar.

Unora li se pare extraordinar că Eratostene ştia la vremea aceea că pământul e rotund. La urma urmei, până acum câteva sute de ani chiar şi unii oameni de ştiinţă credeau că pământul e plat. Vechii greci au ajuns la concluzia că pământul e rotund în urma observaţiilor ştiinţifice. Dar, cu aproximativ 500 de ani înainte de Eratostene, un profet evreu a scris: „El [Dumnezeu] stă deasupra cercului pământului“ (Isaia 40:22). Isaia nu a fost om de ştiinţă. Atunci de unde a ştiut el că pământul e rotund? Acest adevăr i-a fost dezvăluit prin inspiraţie divină.

[Notă de subsol]

[Schema de la pagina 13]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Razele soarelui

Syena

7,2°

Alexandria

7,2°