Concorde intră în istoria aviaţiei

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN FRANŢA

După 27 de ani de serviciu, Concorde, „singurul avion supersonic de pasageri din lume“, iese la pensie. Menţionând ca motive creşterea costurilor şi micşorarea cererii, în octombrie 2003 British Airways scoate din serviciu ultimul aparat Concorde de zboruri comerciale dintre cele şapte pe care le avea în dotare. Cinci luni mai devreme, Air France, cealaltă companie aeriană ce deţinea avionul Concorde cu aripa delta care îi este specifică, opreşte definitiv exploatarea celor cinci aparate de care dispunea.

Aşa s-a încheiat un nou capitol din istoria aviaţiei, deschis în 1962, când ingineri britanici şi francezi şi-au unit forţele în a crea un avion supersonic pentru distanţe mari. Zborurile inaugurale ale prototipurilor au avut loc în 1969, iar în ianuarie 1976 transportul supersonic de pasageri a devenit o realitate odată cu zborurile spre Bahrain şi Rio de Janeiro.

Deşi din punct de vedere tehnologic Concorde a fost un succes, din punct de vedere comercial a fost un eşec. Criza petrolului din anii ’70 a fost dificil  de depăşit, deoarece avionul „înghiţea“ peste 25 000 de litri de combustibil pe oră, ceea ce înseamnă de trei ori mai mult combustibil raportat la un pasager decât în cazul aeronavelor obişnuite. De asemenea, Concorde avea neajunsurile lui: distanţa de zbor nu putea depăşi 7 000 de kilometri şi avea o capacitate de doar 100 de locuri. Prin urmare, nu era deloc profitabil pentru companiile aeriene. Un alt obstacol în extinderea flotei Concorde l-a constituit ostilitatea cu care a fost întâmpinată la început folosirea avioanelor Concorde în Statele Unite, chipurile, pentru că erau prea zgomotoase.

Un alt impediment a fost preţul. Biletele costau câteva mii de dolari. Puţini pasageri îşi permiteau să călătorească cu Concorde. Cu un meniu de delicatese, precum şampania, foie gras-ul şi caviarul, „călătoria [într-un Concorde] era cea mai frumoasă experienţă pe care o putea avea cineva“, a afirmat un om de afaceri. „Ţi se oferea cel mai preţios lucru: timpul. E adevărat, nu era cel mai comod zbor; totuşi senzaţia era fantastică.“

Mai „rapid“ decât soarele?

Pe parcursul carierei lor, aeronavele Concorde au transportat aproape patru milioane de pasageri — un număr nu prea mare, având în vedere că întreaga flotă de Boeing 747 din lume transportă tot atâţia oameni în numai câteva săptămâni. Dar ce anume a făcut din Concorde un aparat cu totul special?

Să ne gândim: avionul Concorde avea o viteză de croazieră de 2 150 de kilometri pe oră, de două ori viteza sunetului, la o altitudine de 18 000 de metri (peste 18 kilometri). Din cauza vitezei mari şi, prin urmare, a căldurii generate de fricţiune, aeronava, a cărei lungime era de 62 de metri, pur şi simplu se lungea în timpul zborului cu 24 de centimetri. Un zbor obişnuit cu Concorde pe ruta Paris-New York dura numai 3 ore şi 55 de minute, aproape jumătate din durata unui zbor cu aeronave clasice. Zborul era atât de rapid, încât, datorită diferenţei de fus orar, pasagerii ce călătoreau înspre vest şi aterizau la New York observau că au ajuns mai devreme decât ora la care plecaseră din Paris!

Cariera aeronavelor Concorde a fost grav afectată de un singur accident fatal. La 25 iulie 2000, un aparat aparţinând companiei Air France s-a prăbuşit la numai câteva minute după ce a decolat de pe Aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Au murit atunci 113 oameni, inclusiv 4 care se aflau la sol. Un an mai târziu, după diverse modificări privind siguranţa zborului, Concorde şi-a reluat serviciul. Însă considerentele financiare şi-au spus, în cele din urmă, cuvântul.

Concorde, care nu a avut nici rival, nici succesor, îşi va petrece bine-meritata pensionare în muzeele de aviaţie ale lumii. Iată ce a spus Jean-Cyril Spinetta, preşedintele companiei Air France: „Concorde nu va înceta niciodată să zboare, deoarece va dăinui în imaginaţia oamenilor“.

[Legenda fotografiilor de la pagina 26]

Sus: servirea şampaniei

Centru: comandantul aeronavei, în cabină

Jos: prototip Concorde, Franţa, 1968

[Provenienţa fotografiilor]

Toate fotografiile, cu excepţia prototipului: NewsCast; prototipul: AFP/Getty Images