Ce să faci ca să nu cazi victimă fraudei

POATE ai auzit spunându-se: „Nu poţi înşela un om cinstit“. Dar, ca multe alte zicale, nici aceasta nu e adevărată. Oameni cinstiţi cad zilnic victimă fraudei; cinstea nu constituie în sine o ocrotire. Unele dintre cele mai ascuţite minţi din lume elaborează tot felul de stratageme cu obiectivul de a le lua banii oamenilor. Cu peste 100 de ani în urmă, un scriitor a făcut următoarea remarcă: „Există fraude atât de bine concepute, încât ar fi o prostie să nu le cazi pradă“.

Înşelătoria are o istorie îndelungată, care începe chiar din grădina Eden (Geneza 3:1–5). Există o mulţime de variante ale vechilor stratageme; în plus, noi stratageme sunt concepute în permanenţă. Prin urmare, cum te poţi apăra? Nu e necesar să încerci să cunoşti toate modalităţile prin care infractorii îi înşală pe oameni. Câteva măsuri elementare de precauţie îţi pot fi foarte utile ca să nu cazi victimă fraudei.

Nu dezvălui informaţii personale

Dacă cineva îţi fură carnetul de cecuri sau cărţile de credit, le poate folosi pentru a cumpăra lucruri cu ele. Dacă fură informaţii despre contul tău bancar, el va putea comanda şi completa cecuri în numele tău. Dacă obţine suficiente informaţii despre tine, ţi-ar putea fura identitatea. După aceea, infractorul poate scoate bani din contul tău bancar, poate cumpăra lucruri cu banii din contul tău de debit şi poate obţine împrumuturi în  numele tău. * Ai putea fi chiar arestat pentru o infracţiune pe care n-ai comis-o!

Dacă vrei să nu cazi victimă acestui tip de fraudă, trebuie să fii foarte atent cu toate documentele tale personale, cum ar fi extrasele de cont bancar, carnetele de cecuri, permisul de conducere sau cartea de identitate. Nu furniza informaţii personale ori de natură financiară decât persoanelor competente. Acest sfat este valabil mai ales când e vorba de numărul cărţii de credit şi de informaţii privind contul bancar. Numai în situaţia în care vrei să cumperi ceva cu cartea de credit poţi da cuiva numărul ei.

Există escroci care caută prin gunoaie pentru a găsi astfel de informaţii. Aşadar, nu arunca la gunoi hârtii întregi cu date personale; cel mai bine e să le rupi bucăţele sau să le arzi. Procedează aşa cu cecurile anulate, extrasele de cont bancar sau extrasele de la firmele de brokerage, precum şi cu cărţile de credit, permisul de conducere şi paşapoartele expirate. Dacă primeşti prin poştă cereri pentru cărţi de credit fără ca tu să le fi cerut, ar fi bine să le distrugi, întrucât ele conţin informaţii despre tine pe care altcineva le-ar putea folosi în alte scopuri.

Foloseşte-ţi judecata sănătoasă

La baza multor fraude stau promisiunile nerealiste că se pot obţine profituri mari din investiţii. Un plan de îmbogăţire rapidă este cel de tip piramidal. Deşi există multe variante ale acestui tip de fraudă, în general este vorba de nişte investitori care recrutează alţi investitori, recrutorii primind un comision. * „Scrisorile în lanţ“ urmează acelaşi principiu: ţi se cere să trimiţi bani celor aflaţi în capul unei liste şi ţi se dă asigurarea că vei primi mii de dolari când numele tău va ajunge primul pe listă.

Planurile de tip piramidal sunt întotdeauna sortite eşecului, deoarece e imposibil să se recruteze mereu noi membri. Să facem un calcul matematic. Dacă cinci persoane pornesc un astfel de plan şi fiecare recrutează alte cinci persoane, se ajunge la 25 de membri. Dacă fiecare dintre aceştia recrutează alţi 5, numărul creşte la 125. Când se ajunge la al nouălea nivel al piramidei, vor fi aproape două milioane de persoane care trebuie să recruteze mai mult de nouă milioane de persoane! Cei care au iniţiat planul de tip piramidal ştiu bine că există un punct-limită. Când bănuiesc că acest moment se apropie, ei iau banii şi dispar.  Probabil că îţi vei pierde banii, iar cei pe care i-ai recrutat vor încerca să-şi recupereze banii de la tine. Reţine următorul lucru: într-un plan de tip piramidal, pentru ca tu să câştigi bani, altcineva trebuie să-i piardă.

Ai fost cumva abordat de cineva care ţi-a spus că poţi câştiga bani fără prea mult efort sau că poţi obţine profituri uriaşe făcând o investiţie? Atenţie: Când o ofertă pare prea avantajoasă ca să fie adevărată, de obicei, e o fraudă. Nu te grăbi să crezi tot ce se spune în reclame ori în declaraţiile unor clienţi mulţumiţi de produsele respective. Nu te gândi că de data asta lucrurile stau altfel. Nu uita că oamenii nu fac afaceri ca să-ţi dea ţie bani de pomană sau ca să-ţi arate cum să te îmbogăţeşti. Dacă cineva pretinde că ştie cum să câştigi o grămadă de bani, întreabă-te: De ce nu-şi foloseşte cunoştinţele pentru a se îmbogăţi el? De ce îşi pierde vremea încercând să-mi vândă mie pontul?

Dar ce faci când ţi se spune că ai câştigat un premiu sau un concurs? Nu te entuziasma prea tare! Ar putea fi o şmecherie — una căreia i-au căzut victimă mulţi. De exemplu, o femeie din Anglia a primit o scrisoare din Canada prin care era înştiinţată că a câştigat un premiu, dar că trebuia să trimită o taxă de 25 de dolari. După ce a trimis banii, ea a primit un telefon tot din Canada prin care era informată că, de fapt, câştigase premiul al treilea la o extragere, un premiu în valoare de 245 000 de dolari, şi că trebuia să dea un anumit procent din suma respectivă ca taxă suplimentară. Femeia a trimis 2 450 de dolari, dar n-a primit nimic în schimb. Dacă trebuie să plăteşti pentru a primi un „cadou“ ori un premiu, să ştii că e o escrocherie! Întreabă-te: Cum se face că am câştigat un premiu la un concurs la care n-am participat?

Fă afaceri numai cu persoane care au o bună reputaţie

Crezi că îţi poţi da seama când cineva nu e cinstit cu tine? Atenţie! Escrocii sunt maeştri în a câştiga încrederea celorlalţi. Ştiu cum să procedeze pentru ca victima să aibă încredere în ei. Comerciantul, cinstit ori necinstit, e conştient că înainte să poată vinde un produs, trebuie „să se vândă“ pe el. Bineînţeles, aceasta nu înseamnă că nu trebuie să ai încredere în nimeni. Totuşi, e bine să fii cât de cât suspicios dacă vrei să nu cazi victimă fraudei. În loc să te laşi condus de instinct  pentru a înţelege dacă cineva e onest cu tine, caută două indicii clare ce caracterizează multe fraude. În primul rând, pare cumva oferta prea avantajoasă ca să fie adevărată? În al doilea rând, vrea cumva comerciantul să te facă să iei repede o decizie?

Pe Internet se găsesc o mulţime de oferte tentante. Deşi Internetul oferă multe produse şi servicii de calitate, el le dă posibilitatea infractorilor să-şi înşele victimele rapid, păstrându-şi anonimatul. Ai cumva o căsuţă e-mail? Dacă da, s-ar putea să primeşti e-mail-uri comerciale nesolicitate. Acestea oferă o mulţime de produse şi servicii, multe fiind frauduloase. Dacă răspunzi la unul dintre ele trimiţând bani pentru un anume produs sau serviciu, probabil că nu vei primi nimic în schimb. În cazul în care primeşti ceva, mai mult ca sigur că nu va merita banii pe care i-ai dat. Cel mai bine e să nu cumperi niciodată ceva prezentat în e-mail-urile comerciale nesolicitate.

Acest principiu se aplică şi în cazul în care primeşti un apel telefonic prin care cineva vrea să-ţi vândă un produs. Deşi multe dintre aceste apeluri de promovare a vânzărilor sunt de la firme legale, fraudele comise prin telefon se ridică la miliarde de dolari anual. N-ai cum să afli dacă argumentele de promovare a unui produs sunt adevărate stând de vorbă cu cineva la telefon. Mai mult, escrocii se pot da drept reprezentaţii unei bănci sau ai unei agenţii de protecţie a cărţilor de credit. Poţi fi pe bună dreptate suspicios când cineva, care spune că e de la banca sau de la compania unde ai deschis un cont, îţi cere informaţii pe care instituţiile respective, în mod normal, ar trebui să le deţină. Dacă primeşti un astfel de telefon, ai putea să-i ceri persoanei respective numărul ei de telefon, spunându-i că o vei suna după ce verifici dacă numărul dat e cu adevărat al băncii sau al agenţiei respective.

E bine să nu dai numărul cărţii tale de credit ori alte date personale unui necunoscut care te caută la telefon. Dacă te sună cineva ca să-ţi vândă un produs pe care nu-l doreşti, îi poţi spune politicos: „Îmi pare rău, dar nu fac afaceri la telefon cu persoane necunoscute“. Apoi închide imediat. Nu ai de ce să lungeşti vorba cu un necunoscut care încearcă, probabil, să te înşele.

Fă afaceri numai cu firme şi persoane care au o bună reputaţie. Există multe companii legale cu care se pot face afaceri, fără riscuri, la telefon sau pe Internet. Dacă e posibil, apelează la o agenţie independentă pentru a primi câteva informaţii despre agentul comercial, compania şi investiţia care te interesează. Analizează cu atenţie informaţiile primite pentru a fi sigur că totul e legal. Nu le permite persoanei sau firmei respective să facă presiuni asupra ta pentru a lua o decizie în grabă.

Aşterne totul în scris

Nu toate fraudele sunt de la bun început o înşelătorie. Se poate întâmpla ca o afacere cinstită să nu meargă bine. Când se  întâmplă aşa ceva, cei care au pornit afacerea pot intra în panică şi pot recurge la măsuri frauduloase pentru a-şi recupera pierderile. Fără îndoială că aţi auzit vorbindu-se despre unii directori care au minţit în legătură cu veniturile şi profiturile companiei, iar când s-a ajuns la faliment au fugit cu banii care mai rămăseseră.

Pentru a nu cădea victimă vreunei fraude sau unor neînţelegeri, e bine să aşterni în scris toate detaliile când vrei să investeşti o sumă mare de bani. Contractele pe care le semnezi trebuie să conţină toate condiţiile în care se face investiţia, dar şi toate promisiunile făcute. Fii conştient că, indiferent cât de sigură pare o investiţie, nimeni nu poate garanta că lucrurile vor merge conform planului (Eclesiastul 9:11). De fapt, nu există investiţie cu risc zero. Prin urmare, în contract trebuie să se specifice care sunt obligaţiile şi responsabilităţile fiecărei persoane în caz că afacerea nu va merge.

Cunoscând şi aplicând principiile de bază pe care le-am analizat pe scurt în paginile de faţă, probabilitatea de a cădea victimă fraudei va fi mai mică. Un proverb biblic din antichitate dă următorul sfat util: „Omul simplu [lipsit de experienţă, NW] crede orice cuvânt, dar omul prevăzător ia seama bine cum merge“ (Proverbele 14:15). Escrocii aleg ţintele uşoare, pe cei care tind să creadă tot ce li se spune. Din nefericire, mulţi oameni nu-şi iau măsuri de precauţie şi cad victime fraudei.

[Note de subsol]

[Text generic pe pagina 7]

Când o ofertă pare prea avantajoasă ca să fie adevărată, de obicei, e o fraudă

[Chenarul/Fotografia de la pagina 6]

Sfaturi pentru victimele unei fraude

De obicei, victima unei fraude e copleşită de ruşine, vinovăţie, jenă şi e furioasă pe ea însăşi. Nu te învinovăţi! Tu eşti victima; vinovat e cel care te-a escrocat. Dacă ai greşit, recunoaşte acest lucru, după care continuă-ţi viaţa. Nu trage concluzia că eşti prost. Adu-ţi aminte că escrocii reuşesc să-i înşele şi pe oamenii foarte inteligenţi — şefi de stat, directori, directori de bănci, şefi de finanţe, avocaţi şi alţii.

Victima pierde nu numai banii sau bunurile, ci şi încrederea şi respectul de sine. Când e înşelată de un „prieten“, simte că i-a fost trădată încrederea. Te doare când eşti escrocat. Pentru un timp te poţi simţi copleşit de tristeţe. De multe ori, e bine să vorbeşti despre ceea ce s-a întâmplat cu cineva în care te poţi încrede. Şi rugăciunea îţi poate aduce multă mângâiere (Filipeni 4:6–8). Înţelege însă că la un moment dat trebuie să dai totul uitării. De ce să-ţi prelungeşti suferinţa? Fixează-ţi obiective pozitive şi caută să le atingi.

Fii atent la „ofertele de recuperare“ a banilor. Escrocii îl sună, de obicei, pe cel defraudat pentru a-i oferi ajutorul ca să-şi recupereze banii pierduţi. Obiectivul lor e de a-l mai înşela o dată.

[Chenarul/Fotografia de la paginile 8, 9]

 Şase tipuri obişnuite de escrocherii prin e-mail

1. Planuri de tip piramidal: De obicei, par a fi nişte ocazii de a câştiga mulţi bani, fără multe eforturi şi cheltuieli. În unele cazuri ţi se oferă un calculator sau alte produse electronice dacă achiţi o taxă pentru a te înscrie la un club, după care trebuie să recrutezi noi membri. Altă variantă ar fi „scrisorile în lanţ“. Aceste scrisori sunt aproape întotdeauna ilegale. Majoritatea celor care investesc bani în acest mod îi pierd.

2. Oferte de lucru la domiciliu: O formă a acestui tip de escrocherie o reprezintă ofertele de lucru la domiciliu constând în asamblarea de bijuterii, jucării ori truse de lucru manual. Investeşti bani în materiale, îţi pierzi timpul asamblând acele produse pentru ca, în final, să afli că nu le poţi vinde celor care ţi-au oferit de lucru pentru că nu întrunesc cerinţele lor de calitate.

3. Oferte pe teme de alimentaţie şi sănătate: Internetul e inundat cu tot felul de oferte de produse cum ar fi pastile care te ajută să slăbeşti fără să faci vreun exerciţiu sau să ţii regim, tratamente pentru impotenţă ori creme împotriva căderii părului. Aceste oferte sunt însoţite uneori de mărturii ale unor clienţi mulţumiţi de produsul respectiv. În reclamele respective apar, de obicei, expresii de genul „o senzaţională descoperire ştiinţifică“, „tratament miraculos“, „formulă secretă“ sau „ingredient străvechi“. Adevărul e că majoritatea acestor produse nu dau nici un rezultat.

4. Oferte de investiţii: Aceste proiecte promit, în general, rate înalte de circulaţie a capitalului, cu riscuri aproape zero. O versiune obişnuită e cea a investirii banilor într-o bancă din străinătate. Investitorii sunt atraşi prin faptul că li se garantează că cei ce se vor ocupa de banii lor cunosc informaţii confidenţiale, precum şi persoane sus-puse în instituţii financiare.

5. Oferte de restabilire a solvabilităţii: Prin aceste oferte ţi se garantează ştergerea informaţiilor ce-ţi afectează solvabilitatea, astfel încât să poţi obţine o carte de credit, un împrumut pentru a cumpăra un automobil sau să poţi găsi un loc de muncă. În pofida oricăror asigurări date, autorii acestui tip de oferte nu-şi pot ţine cuvântul.

6. Promoţii de vacanţă: Ai putea primi un e-mail prin care eşti felicitat că tocmai ai câştigat o vacanţă la un preţ derizoriu. În unele cazuri ţi se spune chiar că ai fost ales în mod special. Gândeşte-te însă că acelaşi mesaj a fost trimis, probabil, la milioane de persoane. În plus, condiţiile de cazare şi masă nu vor fi în nici un caz cele promise în mesajul publicitar.

[Provenienţa fotografiei]

Sursa: U.S. Federal Trade Commission

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Planurile de tip piramidal sunt întotdeauna sortite eşecului

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

Contractele pe care le semnezi trebuie să conţină toate condiţiile în care se face investiţia, dar şi toate promisiunile făcute