Lumea în obiectiv

Norii şi elefanţii

Cât cântăreşte un nor? Un nor cumulus poate conţine aproximativ 550 de tone de apă, precizează ABC News. „Sau dacă vreţi o comparaţie mai sugestivă, gândiţi-vă la . . . elefanţi“, spune meteorologul Peggy LeMone. Având în vedere că un elefant cântăreşte aproximativ şase tone, atunci apa dintr-un nor cumulus obişnuit cântăreşte cât 100 de elefanţi. Toată această cantitate de apă pluteşte în atmosferă sub forma unor mici particule care sunt ridicate de aerul mai cald de dedesubt. Spre deosebire de un durduliu nor cumulus, un nor mare de furtună poate cântări cât aproximativ 200 000 de elefanţi. Dar un uragan? LeMone a estimat greutatea unui metru cub de apă dintr-un nor de uragan şi a înmulţit rezultatul obţinut cu volumul al norilor unui uragan. Rezultatul? Greutatea era egală cu cea a patruzeci de milioane de elefanţi. „Aceasta înseamnă că apa transportată de un uragan cântăreşte mai mult decât toţi elefanţii de pe planetă, sau poate mai mult decât toţi elefanţii care au trăit vreodată pe pământ“, se spunea în raport.

 Când să ne spălăm pe dinţi?

Spălarea pe dinţi imediat după consumarea unor băuturi sau alimente acide poate dăuna smalţului, se spune în ziarul Milenio, din Ciudad de Mexico. Vorbind despre un studiu efectuat la Universitatea din Göttingen (Germania), ziarul avertiza că alimentele acide „slăbesc temporar rezistenţa smalţului dentar“. Prin urmare, spălarea pe dinţi imediat după luarea mesei poate dăuna dinţilor. De aceea, „se recomandă să se aştepte câteva minute pentru ca dinţii să-şi recapete rezistenţa“.

Specii descoperite după distrugerea habitatului

Pe Carrizal, un ostrov nelocuit de pe râul Caroní (Venezuela), după defrişarea pădurilor în vederea construirii unui nou baraj, s-a descoperit o specie de păsări necunoscută până atunci, precizează ziarul Daily Journal din Caracas. Ulterior s-a remarcat că printre exemplarele strămutate înainte de defrişare se afla şi o pasăre din familia fringilidelor, ce trăia în desişul de bambus al ostrovului. Naturaliştii speră să găsească în habitatele învecinate mai multe exemplare aparţinând speciei recent descoperite. Până atunci, spune cercetătorul Robin Restall, „entuziasmul generat de descoperirea presurii de Carrizal . . . este temperat de faptul că habitatul în care pasărea s-a ascuns de noi mult timp a fost distrus“.

Păstraţi-vă tocătorul curat!

Care tocător e mai bun: unul de lemn sau unul de plastic? „Oricare, atât timp cât e păstrat foarte curat“, se afirmă în UC Berkeley Wellness Letter. „Indiferent că folosiţi un tocător de lemn sau de plastic, după ce tăiaţi pe el carne crudă, frecaţi-l bine cu detergent de vase şi cu apă caldă.“ Dacă pe tocător sunt crestături adânci sau grăsime, trebuie curăţat şi mai bine. „De asemenea, îl puteţi dezinfecta clătindu-l cu o soluţie pe bază de clor (1 linguriţă de clor la 1 litru de apă)“, se afirmă în Wellness Letter. Dar şi mâinile şi cuţitele trebuie să fie foarte bine spălate şi uscate.

Preşcolarii şi calculatorul

Unii cercetători sunt de părere că „folosirea îndelungată a calculatoarelor în locul tradiţionalelor jocuri“ nu le aduce prea multe foloase copiilor preşcolari, dimpotrivă, „poate duce la izolare socială, incapacitate de concentrare, scăderea creativităţii şi chiar la depresie şi anxietate“, precizează ziarul canadian Vancouver Sun. Calculatoarele transformă universul „tridimensional şi real [al copilului] într-o realitate virtuală bidimensională“, afirmă psihologul Sharna Olfman. Cercetătorii arată cât e de important ca „părinţii să se joace cu copiii lor «de-a ceva»“, prin care să-i înveţe „cuvinte, culori, forme, numere, maniere şi să le vorbească despre evenimente cotidiene“. Potrivit psihologului Jane Healy, jocurile tradiţionale au un rol foarte important de la naştere până la vârsta de şapte ani. Ele îi pot învăţa pe copii să se concentreze, pe când jocurile pe calculator pot avea efect contrar.

Televizorul — „un drog tare“

„Copiii care se uită la televizor mai mult de două ore pe zi nu au rezultate bune la şcoală“, se arată în ziarul spaniol La Vanguardia. Deşi crede că televizorul poate fi un instrument eficient de educaţie, pediatrul Francisco Muñoz scoate în evidenţă efectele negative ale vizionării îndelungate a programelor TV. Muñoz consideră că, „întrucât copiii dependenţi de televizor se maturizează mai greu şi au o capacitate de abstractizare redusă“, ei au rezultate mai slabe la şcoală. Iată ce mai spune el: „Există o legătură evidentă între urmărirea anumitor emisiuni, reclame şi videoclipuri şi consumul de alcool, tutun şi droguri în rândul adolescenţilor“. Deşi e de acord că nu toţi adolescenţii vor imita conduita rea pe care o văd la televizor, specialistul în psihiatrie infantilă Paulino Castells a numit televizorul „un drog tare“, având în vedere „efectul distructiv pe care-l are asupra minţilor crude“.

Săli de clasă zgomotoase

Din cauza ecoului şi a zgomotului de fond din sălile de clasă, elevilor le e greu să audă ce se spune, se arată în revista germană Der Spiegel. „Cu cât le e mai dificil copiilor să înţeleagă ce se predă, cu atât vor reţine mai puţine informaţii“, spune psihologul Maria Klatte. Potrivit măsurătorilor efectuate de cercetători, în unele şcoli din Germania intensitatea sunetului varia între 70 şi 90 de decibeli (dB). „Există unele locuri de muncă unde e nevoie de multă concentrare; aici limita admisă e de 55 dB“, explică cercetătorul Gerhart Tiesler. „În industrie, dacă nivelul zgomotului depăşeşte 85 dB, se recomandă folosirea dopurilor antifonice.“ În plus, cu cât într-o încăpere ecoul unui zgomot — vorbire, mişcare de scaune, tuse — este mai lung, cu atât capacitatea de concentrare se reduce. Tavanele antifonice pot reduce zgomotul şi ecoul, protejând nervii şi vocea profesorilor şi elevilor, însă multe şcoli nu şi le pot permite.

Supermarketurile iau locul magazinelor tradiţionale

„Răspândirea rapidă a supermarketurilor în estul şi sudul Africii pune în pericol pieţele locale şi, prin urmare, mijloacele de existenţă ale agricultorilor din zonele rurale“, precizează buletinul ştiinţific wissenschaft-online. Până în prezent, în Kenya, 200 de supermarketuri şi 10 hipermarketuri deţin 30% din vânzările cu amănuntul de produse alimentare, ceea ce echivalează cu vânzările realizate de 90 000 de magazine mici. Potrivit opiniei lui Kostas Stamoulis de la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, urbanizarea rapidă şi globalizarea „sunt un indiciu că în Africa vor avea loc schimbări mult mai mari în sistemul de aprovizionare cu produse alimentare decât cele survenite în ţările dezvoltate“. Specialiştii speră că, pentru a se evita dezastrul, vor fi înfiinţate cooperative care să asigure o piaţă de desfacere pentru produsele locale şi că agricultorii vor fi instruiţi pentru a putea face faţă tranziţiei.