Salt la conţinut

Salt la cuprins

Biblia de la Geneva — o versiune dată uitării

Biblia de la Geneva — o versiune dată uitării

Biblia de la Geneva — o versiune dată uitării

De la corespondentul nostru din Noua Zeelandă

AVEŢI o Biblie de dimensiuni reduse pe care să o puteţi ţine în mână fără probleme şi care să fie uşor de citit? Vă ajută formatul ei să găsiţi repede ceea ce căutaţi în ea? Dacă răspunsul este afirmativ, atunci meritul îi aparţine în mare parte ediţiei cunoscute sub numele de Biblia de la Geneva, publicată în 1560.

Deşi puţini oameni de azi au auzit de Biblia de la Geneva, această remarcabilă traducere a avut la vremea ei un tiraj foarte mare. Datorită exactităţii ei atât de apreciate, precum şi esteticii inedite a paginii a câştigat un loc de frunte între preferinţele iubitorilor de carte. Dramaturgii englezi Shakespeare şi Marlowe au folosit-o ca sursă pentru citatele lor biblice.

Dar de ce această renumită ediţie engleză a Bibliei a fost publicată în oraşul elveţian Geneva, unde se vorbea franceza? Prin ce se distingea ea? Ce a dus la scoaterea ei din uz? Ce foloase tragem şi în prezent de pe urma acestei traduceri?

O Biblie cu elemente noi

Biblia de la Geneva a fost realizată de un grup de oameni care se refugiaseră în Elveţia din cauza persecuţiilor religioase şi a unei posibile execuţii din porunca Mariei I Tudor. Regina urcase pe tronul Angliei în 1553. Aceşti erudiţi au fost bine primiţi de comunitatea protestantă din Geneva. Tehnica tipografică bine pusă la punct şi dorinţa localnicilor de a citi Scripturile au făcut din Geneva locul ideal pentru traducerea şi publicarea de Biblii.

Biblia de la Geneva, tradusă de William Whittingham şi echipa lui, a apărut în 1560. În scurt timp, oamenii o citeau cu nesaţ chiar şi în Anglia. Fiind mai uşor de citit decât Bibliile de până atunci, aceasta era prima Biblie în limba engleză împărţită pe versete numerotate, sistem folosit şi în prezent. Ea conţinea şi colontitluri — câteva cuvinte-cheie în capul fiecărei pagini, care aveau rolul să-i ajute pe cititori să găsească anumite pasaje în textul de pe pagina respectivă. Mai mult, pentru tipărirea textului nu s-a folosit greoiul stil gotic, care imita scrierea de mână, ci un stil de caractere clare, asemănătoare celor folosite şi în prezent la tipărirea Bibliilor în engleză.

Primele Biblii, consacrate citirii de la amvon, s-au tipărit în format in-folio, un format foarte mare şi incomod. Biblia de la Geneva avea cam jumătate din dimensiunile volumelor in-folio şi era uşor de mânuit. Fiind mai mică, această Biblie nu numai că se preta bine la citire şi studiu personal, dar era şi mai ieftină.

Eforturi pentru o traducere fidelă

Traducătorii Bibliei de la Geneva s-au străduit să păstreze spiritul originalului ebraic şi să redea cu fidelitate sensul. În textul ei apărea de câteva ori şi numele lui Dumnezeu, Iehova, în versete precum Exodul 6:3; 17:5 şi Psalmul 83:18. Cuvintele introduse de traducători erau scrise cu litere cursive, iar textul adăugat din considerente gramaticale era încadrat în paranteze drepte.

În scurt timp, Biblia de la Geneva a devenit traducerea oficială folosită în Scoţia. Era larg răspândită şi în Anglia şi se presupune că a fost versiunea luată de pelerini în vestita lor călătorie din 1620 spre teritoriul cunoscut actualmente drept Statele Unite. Biblia de la Geneva a ajuns şi în alte colonii britanice, inclusiv în îndepărtata Nouă Zeelandă. Aici, în 1845, un exemplar a devenit o piesă din colecţia guvernatorului Sir George Grey.

Controversatele note marginale

Amplele adnotări au contribuit pentru multă vreme la popularitatea Bibliei de la Geneva. Acestea au fost introduse deoarece traducătorii şi-au dat seama că Biblia conţinea „pasaje dificile“, sau fragmente greu de înţeles. Totuşi, notele marginale nu erau un element nou. Tyndale le folosise şi el la realizarea „Noului Testament“ din 1534. În afară de note marginale, Biblia de la Geneva mai conţinea ilustraţii, prefeţe şi hărţi, toate menite să ajute la o mai bună înţelegere a textului. De unele pagini erau prinse tabele genealogice, rezumate şi chiar o secţiune cu îndemnuri la citirea zilnică a Bibliei.

Deşi în particular recunoşteau calitatea superioară a traducerii, în public membrii clerului Bisericii Anglicane dezaprobau notele marginale, chipurile pentru că aveau orientare extremistă. Matthew Parker, arhiepiscop de Canterbury, le-a numit „note tendenţioase“, iar regele Iacob I le-a considerat „foarte părtinitoare, neadevărate şi sediţioase“. Dar asta nu e de mirare, deoarece în câteva dintre ele era contestat conceptul de „rege prin graţia lui Dumnezeu“!

Pe Biblia de la Geneva începe să se aştearnă praful

În 1604, regele Iacob a autorizat o nouă traducere, sperând să înlăture pentru totdeauna din Anglia Biblia de la Geneva. Alister McGrath, specialist în istoria teologiei, afirmă că „cel mai mare obstacol pe care l-a întâmpinat Versiunea Regele Iacob în încercarea de a ajunge la inima cititorilor a fost popularitatea de care continua să se bucure Biblia de la Geneva în secolul al XVII-lea“. Ani la rând, publicul a preferat Biblia de la Geneva. Ea a rămas multă vreme Biblia oficială a Scoţiei, continuând să apară noi ediţii până în 1644.

Societatea de Biblii Britanică şi Străină a arătat că „examinarea atentă a Bibliei Regele Iacob, publicate în 1611, demonstrează că traducătorii ei . . . au fost influenţaţi de Biblia de la Geneva mai mult decât de orice altă versiune în engleză“. Multe inovaţii în ce priveşte estetica paginii şi unele redări din Biblia de la Geneva au fost preluate şi de Versiunea Regele Iacob.

O influenţă de durată

Deşi în cele din urmă a fost depăşită de Versiunea autorizată, sau Versiunea Regele Iacob, Biblia de la Geneva ocupă un loc de frunte în istoria literară. Ea nu numai că a stabilit noi norme de traducere şi de estetică a paginii, dar a şi rămas o verigă importantă în succesiunea revizuirii Bibliilor în engleză. A încurajat citirea şi studierea Bibliei în rândul multor categorii de oameni, care altminteri nu ar fi avut acces la ea.

Pregătind calea Bibliei Regele Iacob, Biblia de la Geneva a înlesnit şi pătrunderea unor expresii biblice în literatură şi în limba engleză. Aşadar, deşi a fost dată uitării, probabil, de majoritatea oamenilor din zilele noastre, Biblia de la Geneva a lăsat o amprentă de neşters în viaţa oamenilor.

[Legenda fotografiei de la pagina 12]

Exodul 6:3, unde apare numele lui Dumnezeu

[Legenda fotografiilor de la pagina 13]

Colontitluri

Ilustraţie

Note marginale

[Provenienţa fotografiilor]

Toate fotografiile: cu amabilitatea Societăţii Americane de Biblii

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 12]

Toate fotografiile: cu amabilitatea Societăţii Americane de Biblii