„Baby boom“ prin tehnici de reproducere asistată

La 25 iulie 1978, în Oldham (Anglia), a avut loc o naştere unică: venirea pe lume a fetiţei Louise Joy Brown, primul copil „creat în eprubetă“.

NOUĂ luni mai devreme, Louise fusese concepută într-un laborator, prin intermediul unei tehnici numite fertilizare in vitro (FIV), proces prin care un ovul extras de la mama ei a fost unit cu un spermatozoid într-un recipient de sticlă. La două zile şi jumătate după ce celula fecundată se subdivizase în opt celule microscopice, micul ghem de celule ce continuau să se divizeze a fost transferat în uterul mamei pentru a-şi urma dezvoltarea firească. Naşterea fetiţei Louise a deschis un capitol nou în tratarea infertilităţii.

FIV a stimulat dezvoltarea tehnicilor de reproducere asistată (TRA), ce constau în diferite tratamente pentru infertilitate în care se lucrează atât cu ovule, cât şi cu spermatozoizi. Iată câteva exemple. În 1984, o femeie din California (SUA) a născut un copil ce se dezvoltase dintr-un ovul donat de altă femeie. În acelaşi an, în Australia, s-a născut un copil dintr-un embrion ce fusese congelat. În 1994, o femeie de 62 de ani din Italia a născut un copil pentru concepţia căruia s-au folosit ovule donate şi spermatozoizi proveniţi de la soţul ei.

Progrese

Acum, la mai bine de 25 de ani de la naşterea lui Louise Joy Brown, cercetătorii dispun de un întreg arsenal de medicamente şi de proceduri de înaltă tehnologie, care au revoluţionat efectiv gama de tratamente pentru infertilitate (vezi chenarele „Tratamente pentru infertilitate“ şi „Care sunt riscurile?“). Aceste progrese au dus la creşterea spectaculoasă a numărului de copii născuţi cu ajutorul tehnicilor de reproducere asistată. În 1999, de pildă, numai în Statele Unite s-au născut prin intermediul TRA peste 30 000 de copii. În unele ţări scandinavice, între 2% şi 3% dintre copiii născuţi anual au fost concepuţi prin aceste mijloace. La nivel mondial, prin intermediul FIV se nasc anual aproximativ 100 000 de  copii. S-a estimat că din 1978 au venit pe lume în acest mod circa un milion de copii.

TRA se folosesc cu precădere în ţările dezvoltate. Fiecare tratament, sau ciclu, costă mii de euro, iar serviciile medicale oferite de stat, programele sponsorizate de angajatori şi asigurările de sănătate private nu acoperă, de regulă, costurile. Revista Time spune că „o femeie de 45 de ani care trece prin şapte cicluri terapeutice de FIV poate cheltui în jur de 90 000 de euro pe tratament“. Cu toate acestea, tehnicile de reproducere asistată le dau speranţe multor cupluri infertile care nu au altă opţiune decât adopţia. În prezent, aceste tehnici caută să rezolve cauzele infertilităţii atât la femei, cât şi la bărbaţi. *

TRA — De ce sunt atât de populare?

Un motiv pentru care tehnicile de reproducere asistată se bucură de popularitate este stilul de viaţă modern. Într-un raport publicat de Societatea Americană pentru Medicină Reproductivă se afirmă: „Vârsta medie la care mamele nasc a crescut în ultimii 30 de ani, deoarece tot mai multe femei urmează o instruire superioară sau sunt preocupate de o carieră şi,  prin urmare, amână căsătoria. În acelaşi timp, multe dintre femeile născute pe parcursul «baby boomului» din 1946–1964 au ajuns în ultimii ani ai vârstei de procreare şi deci tot mai multe dintre ele caută tratamente pentru infertilitate“.

Unele femei poate că nu îşi dau seama cât de repede scade fertilitatea odată cu înaintarea în vârstă. Potrivit Centrelor Americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, în jurul vârstei de 42 de ani, şansele unei femei de a avea un copil prin fecundarea propriilor ovule sunt mai mici de 10%. Prin urmare, pentru femeile mai în vârstă care apelează la TRA se folosesc adesea ovule donate.

În ultimă instanţă, unele cupluri infertile recurg la „adopţia“ de embrioni, primind un embrion obţinut din tratamentul urmat de alt cuplu. Se estimează că doar în Statele Unite sunt stocaţi aproximativ 200 000 de embrioni congelaţi. De curând, într-un raport CBS se spunea: „Donarea de embrioni se practică de ceva vreme, la scară mică, fără să i se facă prea multă publicitate“.

Nu ne surprinde aşadar că progresele înregistrate în ce priveşte tehnicile de reproducere asistată ridică multe întrebări: Cum pot fi considerate din punct de vedere etic şi moral aceste naşteri? Ce spune Biblia în această privinţă? La aceste întrebări se va răspunde în următorul articol.

[Notă de subsol]

[Chenarul/Fotografia de la pagina 4]

TRATAMENTE PENTRU INFERTILITATE

INSEMINAREA ARTIFICIALĂ. Metodă prin care lichidul seminal este introdus în mod artificial în organele de reproducere ale femeii. Adesea, inseminarea artificială se încearcă înainte de a se recurge la metodele descrise mai jos.

TRANSFERUL INTRAFALLOPIAN DE GAMEŢI (GIFT). Metodă ce constă în extragerea ovulelor din ovarul femeii, punerea lor împreună cu spermatozoizii şi transferarea ovulelor nefecundate şi a spermatozoizilor în trompa uterină cu ajutorul laparoscopului (un instrument folosit la examinarea cavităţii abdominale), prin mici incizii în abdomen.

INJECTAREA INTRACITOPLASMATICĂ A SPERMATOZOIZILOR (în stânga, imagine mărită). Metodă prin care un singur spermatozoid este injectat direct într-un ovul.

FERTILIZAREA IN VITRO (FIV). Metodă ce constă în extragerea ovulelor din ovarele femeii şi fertilizarea lor în afara corpului. Embrionii rezultaţi sunt apoi transferaţi în uter prin colul uterin.

TRANSFERUL INTRAFALLOPIAN DE ZIGOŢI (ZIFT). Metodă ce constă în extragerea ovulelor din ovar şi fertilizarea lor în afara corpului. Ovulul fecundat este apoi introdus în trompa uterină printr-o mică incizie în abdomen.

[Provenienţa informaţiilor]

Informaţiile din chenar au fost obţinute de la Centrul de Informaţii privind Sănătatea Reproductivă, Centrele Americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor.

Cu amabilitatea Universităţii din Utah, Laboratoarele de Andrologie şi FIV

[Chenarul/Fotografia de la pagina 5]

CARE SUNT RISCURILE?

EROARE UMANĂ. În Statele Unite, Olanda şi Marea Britanie, în unele clinici de tratare a infertilităţii s-au făcut greşeli de transferare a embrionilor sau a spermatozoizilor. Un cuplu, de exemplu, a avut doi gemeni de altă rasă, iar o mamă a născut gemeni de rase diferite.

SARCINI MULTIPLE. Studiile arată că sarcinile multiple, ca urmare a transferului de embrioni multipli în uter, măresc riscul naşterii unui copil prematur, a unui copil subponderal sau a unui copil mort, precum şi riscul infirmităţii pe termen lung a copilului.

DEFECTE CONGENITALE. Potrivit unui studiu, copiii concepuţi prin fertilizare in vitro sunt mai expuşi riscului de a se naşte cu defecte congenitale, cum ar fi afecţiunile cardiace sau renale, gura de lup sau testiculele necoborâte în scrot.

SĂNĂTATEA MAMEI. Când apar complicaţii în urma tratamentului hormonal sau în cazul sarcinilor multiple, sănătatea mamei este în pericol mai mare.