Mame înainte de vreme

„Aveam un prieten drăguţ, cu bani. Mergeam împreună peste tot şi ne distram de minune. Dar, la un moment dat, nu am mai avut menstruaţie. Atunci mi-am dat seama că ceva nu era în regulă. Cum aveam să-i spun mamei? De ce mi se întâmpla tocmai mie una ca asta? Aveam doar 16 ani şi nu ştiam ce să fac.“ — Nicole.

ASTĂZI, Nicole * are în jur de 35 de ani şi este o mamă a trei copii sigură de sine şi activă. Copilul ei cel mai mare are 20 de ani. Dar cu ceva timp în urmă, Nicole era una dintre milioanele de adolescente însărcinate, dar necăsătorite. Asemenea altor mame adolescente, ea nu avea nici o perspectivă, se simţea neputincioasă în faţa problemelor şi incapabilă să ia decizii importante.

Nicole nu vorbeşte prea des despre şocul, refuzul de a accepta realitatea, teama, furia şi disperarea care i-au umbrit ultimii ani ai adolescenţei — perioadă în care colegii ei se gândeau doar la haine şi la notele de la şcoală. Însă situaţia ei nu era chiar fără ieşire. Nicole avea părinţi iubitori, care se străduiseră să-i întipărească principii morale înalte. Deşi o vreme ea a ales să le desconsidere — şi a plătit preţul —, mai târziu, aceleaşi valori morale au ajutat-o să ducă o viaţă plină de sens şi de satisfacţii. Ea obişnuia să-şi spună: „Mai există totuşi o rază de speranţă“.

Din nefericire, nu toate mamele adolescente au o familie care să le sprijine. În plus, nu toate privesc lucrurile dintr-o perspectivă optimistă. Multe se gândesc că ar putea fi condamnate pentru totdeauna la sărăcie. Alte fete, victime ale unui viol sau ale violenţei, suferă pe plan afectiv.

Problemele pe care le întâmpină mamele adolescente au un efect negativ asupra copiilor lor. Potrivit cărţii Teen Moms — The Pain and the Promise, „în cele mai multe cazuri, [aceştia] cântăresc la naştere mai puţin decât alţi copii, suferă de mai multe boli în copilărie, prezintă un risc mai mare al mortalităţii, au parte de o îngrijire medicală precară, suferă într-o mai mare măsură de foame sau de malnutriţie; în plus, sunt mai expuşi la acte de violenţă şi se dezvoltă mai greu decât copiii născuţi de mame care au trecut de vârsta adolescenţei“. Totodată, probabilitatea ca fetele născute de mame adolescente să devină la rândul lor mame în adolescenţă este mai mare decât în cazul celorlalte fete.

Cât de răspândit este acest fenomen? Cum pot mamele adolescente să facă faţă problemelor pe care le presupune creşterea copiilor lor? Există vreo modalitate prin care tinerii pot fi ajutaţi să nu ajungă într-o asemenea situaţie tristă? Următoarele articole răspund la aceste întrebări.

[Notă de subsol]