Obezitatea — Care sunt cauzele?

„Ne aflăm într-o situaţie critică ce ar putea avea efecte de durată asupra sănătăţii copiilor noştri. Dacă societatea nu ia imediat măsuri preventive, obezitatea va continua să se răspândească.“ — William Klish, profesor de pediatrie.

CEI CE nu au probleme cu greutatea au tendinţa de a-i judeca pe supraponderali sau pe obezi considerându-i lipsiţi de voinţă şi de motivaţie. Dar aşa să fie oare? Sunt obezii neapărat persoane leneşe, care nu vor să facă exerciţii fizice? Sau există cauze şi mai complexe, foarte greu de controlat?

Ereditate? Mediu? Sau ambele?

Iată ce se spune în cartea Food Fight: „Raportul dintre factorii genetici şi factorii de mediu în apariţia obezităţii este de mult timp un subiect controversat“. Ce se înţelege în acest context prin ‘factori genetici’? Unii avansează teoria că organismul uman are capacitatea de a stoca excesul de calorii pentru o posibilă folosire ulterioară. Aceeaşi sursă mai spune: „Legătura dintre factorii genetici şi obezitate este obiectul unor studii ce durează de decenii. . . . S-au făcut multe cercetări asupra relaţiei dintre genele umane şi obezitate. Se folosesc tehnici complexe pentru identificarea genelor răspunzătoare de predispoziţia unor oameni la îngrăşare şi la anumite boli, precum diabetul. În termeni ştiinţifici, variaţiile de greutate pot fi atribuite în proporţie de 25–40% genelor“. În carte se mai spune: „Având în vedere că obezitatea e pusă în general pe seama slăbiciunii celui în cauză, aceste date îndreaptă atenţia asupra importanţei factorilor biologici. Cu toate acestea, obezitatea se poate datora mediului în proporţie de 60% sau mai mult“. Cu alte cuvinte, una dintre cauzele principale ale obezităţii rămâne stilul de viaţă. Consumă persoana mai multe calorii decât reuşeşte organismul să ardă zilnic? Mănâncă regulat alimente nesănătoase? Dedică zilnic timp exerciţiilor fizice moderate?

Clinica Mayo vorbeşte despre cauzele obezităţii în termeni simpli: „E adevărat, genele pot avea un anumit rol în depăşirea greutăţii normale sau în obezitate, dar în definitiv greutatea corpului depinde de alimentaţie şi de activitatea fizică. În timp, excesul de calorii, un stil de viaţă sedentar sau ambii factori duc la obezitate“ (sublinierea noastră). Aceeaşi sursă mai spune: „Deşi ereditatea joacă un anumit rol, asta nu înseamnă că eşti destinat să fii  gras. . . . Indiferent de moştenirea genetică, greutatea corporală va depinde la urma urmei de alegerile tale în materie de alimentaţie şi mişcare“.

Companiile comerciale al căror obiectiv este acela de a-i ajuta pe oameni să slăbească obţin profituri de milioane de dolari de pe urma celor care încearcă din răsputeri să-şi recapete silueta de odinioară. Totuşi, ce spun specialiştii despre programele promovate de aceste companii? „Obezitatea este foarte greu de tratat, iar majoritatea oamenilor care slăbesc nu-şi menţin greutatea“, se afirmă în cartea Food Fight. „Potrivit celor mai optimiste estimări, doar 25% [unu din patru] slăbesc şi rămân la aceeaşi greutate, dar asta după multe încercări.“

Pericolele obezităţii

Obezitatea poate cauza grave probleme de sănătate. Dr. Scott Loren-Selco, neurolog la Centrul Medical al Universităţii din California de Sud, avertizează cu privire la pericolul diabetului de tip 2, pericol care îi pândeşte chiar şi pe tinerii obezi (vezi revista Treziţi-vă! din 8 mai 2003). Iată ce spune el: „Întâlnim la tot pasul astfel de cazuri şi, credeţi-mă, e înfricoşător. Le spun [pacienţilor obezi] că i-aş duce pe secţia bolnavilor de diabet ca să-şi vadă posibilul viitor: orbi, persoane cu membre amputate, nenumăraţi oameni complet infirmi din cauza [diabetului] de tip 2 — toţi obezi“. Care este una dintre cauze? „Oamenii îşi permit hamburgeri uriaşi şi cartofi prăjiţi — prin urmare şi le cumpără“, spune Loren-Selco. „Nu le spune nimeni că nu e bine. Cu siguranţă, nici companiile fast-food şi nici majoritatea medicilor, care încă nu sunt specializaţi în nutriţie.“

Dr. Edward Taub, renumit autor de lucrări pe teme de nutriţie, afirmă: „Acum este la modă şi chiar se crede că nu e rău să fii supraponderal; face parte din viaţa modernă. Pentru firmele ce prosperă de pe urma îngrăşării noastre, asta e o realizare uimitoare în sfera relaţiilor publice“.

Specialiştii spun că persoanele care au corpul „în formă de pară“, la care grăsimea excesivă e dispusă pe şolduri, sunt mai sănătoase decât cele care au corpul „în formă de măr“, la care grăsimea e dispusă în jurul organelor abdominale (îndeosebi dacă talia depăşeşte 90–100 cm). De ce? Deoarece „grăsimea depusă în zona abdominală măreşte riscul hipertensiunii, al bolii coronariene, al diabetului, al accidentului vascular cerebral şi al anumitor tipuri de cancer“, se spune în cartea Mayo Clinic on Healthy Weight. „Dacă ai un corp în formă de pară, cu grăsime depusă pe şolduri, fese şi coapse, sănătatea nu-ţi este într-un pericol atât de mare.“

Aşadar ce soluţie au milioane de adulţi şi copii de pretutindeni, care sunt supraponderali şi expuşi riscului unor complicaţii grave? Există vreun remediu eficient?

 [Chenarul/Tabelul de la pagina 5]

Indicele masei corporale — Ce reprezintă el?

Indicele masei corporale (IMC) este raportul înălţime-greutate şi te poate ajuta să stabileşti dacă eşti supraponderal sau dacă eşti deja obez. Potrivit Clinicii Mayo, un IMC între 18,5 şi 24,9 îţi arată că eşti sănătos. Dacă IMC-ul tău este între 25 şi 29,9, înseamnă că eşti supraponderal, iar dacă depăşeşte 30, eşti obez. Cum se poate folosi tabelul alăturat? Ar trebui să-i ceri medicului unele sugestii în acest sens sau o confirmare a categoriei în care te încadrezi?

Pentru a-ţi calcula IMC-ul, împarte greutatea pe care o ai în kilograme la înălţimea în metri şi apoi împarte din nou rezultatul la înălţimea în metri. De exemplu, dacă ai 90 kg şi 1,80 m, IMC-ul este de 27,7 (90 : 1,80 : 1,80 = 27,7).

[Tabel]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Sănătos Supraponderal Obez

IMC 18,5–24,9 25–29,9 30 sau mai mult

Înălţime Greutate în kilograme

1,47 53 sau mai puţin 54–64 65 sau mai mult

1,50 55 sau mai puţin 56–66 67 sau mai mult

1,52 57 sau mai puţin 58–68 69 sau mai mult

1,55 59 sau mai puţin 60–71 72 sau mai mult

1,57 61 sau mai puţin 62–73 74 sau mai mult

1,60 63 sau mai puţin 64–76 77 sau mai mult

1,63 65 sau mai puţin 66–79 80 sau mai mult

1,65 67 sau mai puţin 68–81 82 sau mai mult

1,68 69 sau mai puţin 70–84 85 sau mai mult

1,70 71 sau mai puţin 72–86 87 sau mai mult

1,73 74 sau mai puţin 75–89 90 sau mai mult

1,75 76 sau mai puţin 77–91 92 sau mai mult

1,78 78 sau mai puţin 79–94 95 sau mai mult

1,80 80 sau mai puţin 81–96 97 sau mai mult

1,83 83 sau mai puţin 84–99 100 sau mai mult

1,85 85 sau mai puţin 86–102 103 sau mai mult

1,88 87 sau mai puţin 88–105 106 sau mai mult

1,90 89 sau mai puţin 90–107 108 sau mai mult

[Provenienţa informaţiilor]

După cartea Mayo Clinic on Healthy Weight

[Chenarul de la pagina 5]

Ce este o calorie?

Caloria este unitatea de măsură standard a energiei calorice. Prin urmare, când transpiri, consumi calorii, sau energie calorică. „O kilocalorie [1 000 de calorii] este cantitatea de căldură necesară pentru a ridica temperatura unui kilogram de apă cu exact un grad Celsius“ (Balance Your Body, Balance Your Life). Necesităţile calorice, sau energetice, de fiecare zi depind de factori precum înălţimea, greutatea, vârsta şi nivelul de activitate.

[Chenarul/Legenda fotografiei de la pagina 6]

Eşti sedentar dacă

▪ petreci cea mai mare parte a zilei aşezat: la birou, la volan sau uitându-te la televizor; cu alte cuvinte, dacă nu te mişti

▪ rareori mergi pe jos mai mult de 100 m

▪ ai un loc de muncă ce nu te solicită din punct de vedere fizic

▪ nu faci 20–30 de minute de exerciţii fizice cel puţin o dată pe săptămână

[Provenienţa informaţiilor]

Informaţii bazate pe lucrarea Mayo Clinic on Healthy Weight.