Salt la conţinut

Salt la cuprins

Cum să fac faţă eşecurilor?

Cum să fac faţă eşecurilor?

Tinerii se întreabă . . .

Cum să fac faţă eşecurilor?

„Tocmai mi-am văzut notele. Iarăşi n-am trecut la cele patru materii. M-am străduit din răsputeri, dar pur şi simplu nu am reuşit.“ — Lauren, 15 ani.

„E foarte greu să faci faţă eşecurilor. Imediat începi să gândeşti negativ.“ — Jessica, 19 ani.

EŞEC. Nici măcar nu-ţi vine să te gândeşti la acest cuvânt. Totuşi, din când în când, cu toţii simţim pe pielea noastră ce înseamnă; probabil nu am reuşit la un examen, ne-am aflat într-o situaţie jenantă, am dezamăgit pe cineva la care ţinem sau am făcut o greşeală gravă. Într-adevăr, eşecul poate fi devastator.

Fireşte, toţi oamenii greşesc. „Toţi au păcătuit şi nu ajung la gloria lui Dumnezeu“, spune Biblia (Romani 3:23). Însă unora dintre noi ne e greu să ne revenim după o nereuşită. Un tânăr pe nume Jason mărturiseşte: „Sunt cel mai sever critic al meu. Dacă greşesc, oamenii poate că râd, dar, de regulă, după un timp uită cele întâmplate. Eu însă nu uit şi mă tot gândesc la greşeala pe care am făcut-o“.

A ne gândi la propriile greşeli nu e în sine un lucru rău, îndeosebi dacă asta ne ajută să facem îmbunătăţiri. Cu toate acestea, o atitudine permanent autocritică este un lucru dăunător şi nu are efectul scontat. În Proverbele 12:25 se spune: „Neliniştea din inima omului îl doboară“.

Să ne gândim la un bărbat menţionat în Biblie, pe nume Epafrodit. El a fost trimis la Roma ca să-i acorde ajutor apostolului Pavel. Totuşi, Epafrodit s-a îmbolnăvit şi nu a reuşit să ducă la bun sfârşit această însărcinare. De fapt, chiar Pavel a fost cel care l-a îngrijit pe el! Apostolul a luat măsuri ca Epafrodit să fie dus acasă, informând congregaţia locală că acest bărbat fidel era şi deprimat. De ce? „Aţi auzit că s-a îmbolnăvit“, a explicat Pavel (Filipeni 2:25, 26). Când a aflat că şi alţii auziseră că s-a îmbolnăvit şi nu a reuşit să-şi ducă la îndeplinire responsabilităţile, Epafrodit s-a simţit, probabil, fără valoare. Nu e de mirare că s-a deprimat!

Există vreo modalitate de a nu te lăsa copleşit de sentimentele negative pe care le aduce cu sine eşecul?

Cunoaşte-ţi limitele

O modalitate de a reduce riscul unui eşec ar fi stabilirea unor obiective realiste, ţinând cont de propriile limite. „Înţelepciunea este cu cei smeriţi“, spune Biblia (Proverbele 11:2; 16:18). O persoană modestă, sau smerită, este conştientă de limitele sale. Într-adevăr, din când în când e bine să te pui la încercare pentru a-ţi dezvolta capacităţile şi aptitudinile. Fii însă realist! Poate că nu eşti as la matematică sau nu ai graţia şi capacitatea de a-ţi coordona mişcările pe care le are un sportiv de renume. Un tânăr pe nume Michael recunoaşte: „Ştiu că nu sunt bun la sport. Mă implic în activităţi sportive, dar nu mă pun în situaţii în care aş putea eşua. Trebuie să-ţi fixezi obiective realiste“.

Să ne gândim la atitudinea unei tinere de 14 ani, pe nume Yvonne. Ea are spina bifida şi paralizie cerebrală. „Nu pot merge şi nu pot dansa, asemenea celorlalţi oameni“, spune Yvonne. „Întrucât nu pot să fac ce fac alţii, uneori sunt tare supărată. Majoritatea nu mă înţeleg. Dar reuşesc să înving acest sentiment.“ Ce sfat dă ea? „Nu ceda. Continuă să încerci. Dacă dai greş, nu renunţa. Străduieşte-te să faci tot ce-ţi stă în putere.“

În acelaşi timp, nu-ţi face singur rău comparându-te cu alţii. Andrew, care are 15 ani, spune: „Încerc să nu mă compar cu alţii, pentru că punctele forte şi aptitudinile diferă de la om la om“. Remarcele lui Andrew se fac ecoul cuvintelor biblice consemnate în Galateni 6:4: „Fiecare să dovedească ce este propria sa lucrare, şi atunci va avea motiv de exultare numai cu privire la sine, şi nu în comparaţie cu altă persoană“.

Când alţii aşteaptă prea mult de la tine

Uneori însă, părinţii, profesorii sau alţii aşteaptă prea mult de la tine, iar tu ai impresia că, indiferent cât de mult ţi-ai da silinţa, pur şi simplu nu-i poţi mulţumi. Ba mai mult, ei şi-ar putea exprima dezamăgirea în cuvinte care poate că te irită sau chiar te ‘zdrobesc’ (Iov 19:2). Totuşi, îţi dai probabil seama că părinţii sau alte persoane nu intenţionează să te rănească. Jessica spune că „adesea ei nu realizează cât de mult te dor cuvintele lor. Uneori, e vorba doar de înţelegerea greşită a situaţiei“.

În plus, e posibil oare ca ei să vadă ceva ce tu nu vezi? De pildă, poate chiar te subestimezi. În loc să ignori sugestiile lor, ar fi bine ‘să asculţi învăţătura’ (Proverbele 8:33). Michael explică: „E spre binele tău. Ei vor să faci îmbunătăţiri. Consideră cuvintele lor ca pe un imbold“.

Însă ce poţi face dacă ai impresia că pretenţiile părinţilor sau ale altora sunt pur şi simplu nerezonabile şi că oricum vei eşua? Atunci ar fi bine să le vorbeşti deschis şi plin de respect, arătându-le ce simţi. Împreună, poate că veţi reuşi să stabiliţi câteva obiective realiste.

„Eşecuri“ pe plan spiritual

Tinerii Martori ai lui Iehova au dificila misiune de a se achita de responsabilităţile ce le revin ca miniştri ai lui Dumnezeu (2 Timotei 4:5). Dacă eşti tânăr creştin, uneori te-ai putea simţi incompetent. Crezi, poate, că nu faci comentarii foarte bune la întruniri. Sau, probabil, ţi-e greu să le explici altora mesajul Bibliei. Jessica, de exemplu, a studiat Biblia cu o adolescentă. Un anumit timp, eleva ei făcea progrese frumoase. Brusc însă, tânăra a decis să nu-i mai slujească lui Dumnezeu. Iată ce îşi aminteşte Jessica: „Am luat-o ca pe o nereuşită personală“.

Cum a depăşit Jessica sentimentele negative pe care le-a încercat? Mai întâi, a trebuit să înţeleagă că eleva nu o abandonase pe ea, ci pe Dumnezeu. A ajutat-o mult şi meditarea la exemplul biblic al lui Petru, un bărbat temător de Dumnezeu care avea unele defecte. Ea spune: „Biblia arată că Petru şi-a învins slăbiciunile şi a fost folosit de Iehova în multe feluri pentru promovarea intereselor Regatului“ (Luca 22:31–34, 60–62). Bineînţeles, dacă trebuie să-ţi dezvolţi aptitudinile de învăţător, atunci poate că ar trebui să depui mai multe eforturi în această privinţă (1 Timotei 4:13). Profită de ajutorul pe care ţi-l oferă creştinii maturi din congregaţie, de la care poţi învăţa multe.

Sau poate că ministerul din casă în casă ţi se pare deosebit de dificil. Iată ce recunoaşte Jason: „Fiecare uşă care se închide este pentru mine un eşec“. Cum trece el peste sentimentele pe care le încearcă? „Mă gândesc că, în realitate, nu am dat greş.“ De fapt, el a reuşit să facă ceea ce aşteaptă Dumnezeu de la el: să predice! Şi, cu toate că uneori e greu să treci peste un refuz, nu toţi oamenii resping mesajul Bibliei. „Când întâlnesc o persoană care ascultă, îmi dau seama că merită să merg mai departe“, spune Jason.

Greşeli grave

Dar dacă faci o greşeală gravă sau comiţi un păcat grav? Ana *, care are 19 ani, a făcut o astfel de greşeală. Ea recunoaşte: „Mi-am dezamăgit congregaţia, familia şi îndeosebi pe Iehova Dumnezeu“. Pentru a te reface spiritualiceşte, trebuie să te căieşti şi să cauţi ajutorul bătrânilor de congregaţie (Iacov 5:14–16). Ana îşi aminteşte cuvintele încurajatoare ale unui bătrân: „Mi-a spus că în pofida tuturor greşelilor comise de regele David, Iehova a fost dispus să-l ierte, iar David s-a restabilit. Asta m-a ajutat mult“ (2 Samuel 12:9, 13; Psalmul 32:5). Şi tu trebuie să faci tot ce-ţi stă în putinţă pentru a-ţi întări spiritualitatea. „Am citit cartea Psalmilor de nenumărate ori şi am un jurnal în care îmi notez versetele încurajatoare“, spune Ana. Cu timpul, te poţi restabili în urma unui păcat grav. În Proverbele 24:16 se afirmă: „Cel drept de şapte ori cade, şi se ridică iar“.

Cum să-ţi revii după un eşec

Fireşte, chiar şi eşecurile relativ minore pot cauza durere. Ce poţi face ca să-ţi revii? Mai întâi de toate, priveşte-ţi greşelile în mod realist. Michael recomandă: „În loc să te gândeşti că eşti un ratat, vezi exact unde ai greşit şi care au fost cauzele. În acest fel, te vei descurca mai bine data următoare“.

De asemenea, nu da o importanţă exagerată sentimentelor tale. Biblia spune că şi „râsul [îşi are] timpul lui“, iar asta ar putea însemna să râzi chiar de tine însuţi (Eclesiastul 3:4)! Dacă te simţi descurajat, îndreaptă-ţi atenţia spre un lucru pe care-l faci bine, precum un hobby sau un sport. Fiind ‘bogat în lucrări excelente’, precum împărtăşirea credinţei tale altora, vei reuşi să ai mai multă încredere în tine însuţi. — 1 Timotei 6:18.

Şi nu în ultimul rând, aminteşte-ţi că Iehova „este îndurător şi milostiv . . . El nu ceartă fără încetare“ (Psalmul 103:8, 9). Iată ce spune Jessica: „Cu cât mă apropii mai mult de Iehova Dumnezeu, cu atât simt că pot conta mai mult pe sprijinul şi ajutorul său“. Într-adevăr, e o adevărată mângâiere să ştim că, în pofida greşelilor pe care le facem, Tatăl nostru ceresc ne preţuieşte.

[Notă de subsol]

^ par. 23 Numele ei a fost schimbat.

[Legenda fotografiei de la pagina 20]

Dacă te simţi copleşit de ceea ce aşteaptă ceilalţi de la tine, spune-le cu respect ce simţi

[Legenda fotografiei de la pagina 21]

Concentrându-te asupra unor lucruri pe care le faci bine, vei putea înlătura sentimentele cauzate de eşecuri