Biblioteca din Alexandria prinde din nou viaţă

A FOST una dintre cele mai renumite biblioteci ale vremii. A făcut din Alexandria (Egipt), oraşul care o găzduia, Mecca celor mai iluminate minţi ale lumii. Odată cu distrugerea ei despre care nimeni nu ştie cu certitudine cum s-a produs, au pierit şi nenumărate lucrări de o valoare inestimabilă, a căror dispariţie a lăsat un mare gol în sfera culturii. Totuşi, magnifica bibliotecă a fost readusă la viaţă.

Bibliotheca Alexandrina, cum se numeşte oficial noua bibliotecă, are o formă neobişnuită. Clădirea principală se aseamănă cu o tobă enormă, înclinată. Acoperişul de aluminiu şi sticlă (1), a cărui suprafaţă aproape că o egalează pe cea a două terenuri de fotbal, e prevăzut cu ferestre orientate spre nord. Acestea asigură lumina în principala sală de lectură (2). Uriaşul cilindru trunchiat ce adăposteşte spaţiile publice coboară într-o parte sub nivelul mării. Acoperişul plat, luminos şi uşor înclinat naşte parcă din pământ, înălţându-se circa 30 m spre cer. Din depărtare, cu suprafaţa-i metalică reflectând razele soarelui, clădirea pare a fi soarele la răsărit.

Zidul exterior al cilindrului este abrupt şi descrie o curbură largă. El e realizat din plăci cenuşii de granit, pe care sunt gravate simboluri alfabetice antice şi moderne (3). Dispuse în şiruri orizontale, literele reprezintă, pe bună dreptate, treptele cunoaşterii.

În interior, cea mai mare parte a cilindrului o ocupă o imensă sală de lectură terasată (4). Spaţiile destinate volumelor pe care le va găzdui biblioteca se află în subsolul edificiului, care are o capacitate de 8 000 000 de volume. Printre celelalte facilităţi ale bibliotecii se numără  săli de expoziţie, săli de conferinţe, spaţii special amenajate pentru nevăzători (5), precum şi un planetariu — o structură sferică, independentă, ce aduce cu un satelit oprit pe orbită (6). Sofisticate sisteme computerizate şi sisteme antiincendiu completează tabloul ultramodern al stabilimentului.

Naşterea unei legende

În antichitate, oraşul Alexandria a avut privilegiul de a găzdui monumente precum Pharosul, care se pare că avea peste 110 m înălţime, considerat una dintre cele şapte minuni ale lumii antice, şi mormântul lui Alexandru cel Mare. Dinastia greacă a Ptolemeilor a moştenit Egiptul de la Alexandru şi l-a stăpânit până în 30 î.e.n., când Octavian i-a învins pe Marcus Antonius şi pe Cleopatra. Sub Ptolemei, Alexandria a cunoscut transformări radicale. Într-adevăr, oraşul „a fost o vreme centrul cultural şi comercial al lumii“, se afirmă în Atlas of the Greek World. În culmea gloriei, Alexandria a avut aproximativ 600 000 de locuitori.

Marea atracţie a oraşului o constituia biblioteca regală. Fondate la începutul secolului al III-lea î.e.n. şi susţinute cu generozitate de familia regală, biblioteca şi Museionul (Sanctuarul Muzelor) au reprezentat în lumea elenistică un centru al educaţiei şi al creativităţii.

Se crede că biblioteca adăpostea 700 000 de suluri de papirus. În comparaţie cu ea, în secolul al XIV-lea, biblioteca din Sorbona, care se mândrea cu cea mai mare colecţie de cărţi a vremii, dispunea de numai 1 700 de volume! Conducătorii Egiptului erau atât de hotărâţi să extindă colecţia bibliotecii, încât îşi trimiseseră soldaţii în căutare de manuscrise pe fiecare corabie ce acosta în port. Dacă se găseau astfel de obiecte, se păstrau originalele şi se înapoiau copiile. Potrivit unor surse, când Atena i-a împrumutat lui Ptolemeu III nepreţuitele drame clasice ale literaturii greceşti, el a promis drept garanţie o sumă mare de bani în schimbul permisiunii de a le copia. În loc să se ţină de cuvânt, regele a păstrat originalele, a renunţat la bani şi a trimis înapoi copiile.

 Lista marilor gânditori care au studiat în biblioteca şi în muzeul din Alexandria cuprinde numele celor mai strălucite minţi ale antichităţii. Învăţaţii care munceau şi locuiau în Alexandria au meritul de a fi elaborat însemnate tratate de geometrie, trigonometrie şi astronomie, precum şi lucrări lingvistice, literare şi medicale. Potrivit tradiţiei, aici au tradus cei 72 de erudiţi evrei Scripturile ebraice în greacă, dând astfel lumii celebra Septuaginta.

Dispariţia bibliotecii

În mod paradoxal, cronicarii nu au considerat necesar să descrie cu lux de amănunte instituţiile din Alexandria. Cuvintele lui Athenaeus, un istoric din secolul al III-lea, dezvăluie fără echivoc motivul: „Despre numărul cărţilor, biblioteci şi colecţia de obiecte din Sala Muzelor, de ce să mai vorbesc, din moment ce oamenii ştiu totul despre ele?“ Astfel de comentarii îi contrariază pe învăţaţii din zilele noastre, care tânjesc să cunoască mai mult despre fascinanta bibliotecă din antichitate.

În 640 e.n., când arabii au cucerit Egiptul, biblioteca din Alexandria probabil că nu mai exista. Pe erudiţi continuă să-i intrige cauzele şi momentul dispariţiei ei. Unii presupun că multe lucrări s-au pierdut când Iulius Cezar a incendiat o parte a oraşului în 47 î.e.n. Indiferent care a fost cauza, dispariţia bibliotecii a însemnat pierderea unui mare tezaur cultural. Odată cu ea au pierit sute de lucrări ale dramaturgilor greci, precum şi mărturii scrise despre primii 500 de ani din istoria Greciei, cu excepţia unor lucrări ale lui Herodot, Tucidide şi Xenofon.

Între secolele al III-lea şi al VI-lea e.n., oraşul Alexandria a fost deseori scena conflictelor. Păgânii, evreii şi aşa-zişii creştini au luptat de repetate ori unii împotriva altora sau chiar între ei înşişi din cauza unor idei doctrinare misterioase. În repetate rânduri, chiar biserica i-a încurajat pe rebeli să devasteze templele păgâne. În tot acest tumult, au fost distruse nenumărate manuscrise antice.

Redobândirea gloriei de odinioară

Noua bibliotecă a fost inaugurată în octombrie 2002 şi are în dotare 400 000 de volume. Un sistem computerizat de înaltă tehnologie permite accesul cititorilor la alte biblioteci. Principala colecţie se concentrează pe civilizaţiile mediteraneene orientale. Putând adăposti 8 000 000 de volume, Biblioteca din Alexandria caută să sporească prestigiul anticului oraş.

[Chenarul de la pagina 14]

NUME CELEBRE DIN ISTORIA ANTICEI ALEXANDRII

ARHIMEDE: Matematician şi inventator din secolul al III-lea î.e.n. Lui îi aparţin numeroase descoperiri, precum şi primele încercări de a stabili valoarea lui pi (π).

ARISTARH DIN SAMOS: Astronom din secolul al III-lea î.e.n. Primul care a lansat ipoteza că planetele se învârt în jurul soarelui. A folosit principii de trigonometrie în încercarea de a calcula distanţa de la pământ la soare şi la lună, precum şi dimensiunile acestor corpuri cereşti.

CALIMAH: Poet şi bibliotecar-şef din secolul al III-lea î.e.n. A realizat primul index al lucrărilor din biblioteca din Alexandria, lucrare care a stabilit canonul literaturii clasice greceşti.

CLAUDIU PTOLEMEU: Astronom din secolul al II-le e.n. Tratatele sale de geografie şi astronomie au fost lucrări de referinţă în domeniu.

ERATOSTENE: Savant din secolul al III-lea î.e.n. A fost unul dintre primii bibliotecari din Alexandria. A calculat circumferinţa pământului obţinând un rezultat cu un grad de acurateţe destul de ridicat.

EUCLID: Matematician din secolul al IV-lea î.e.n. Părintele geometriei şi pionier în studiul opticii. Opera sa Elementele a fost lucrare de referinţă în geometrie până în secolul al XIX-lea.

GALEN: Medic din secolul al II-lea e.n. Cele 15 cărţi pe care le-a scris pe teme de medicină au fost folosite ca lucrări de referinţă mai bine de 12 secole.

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 13]

Fotografiile de pe ambele pagini: Cu amabilitatea Bibliotheca Alexandrina: Mohamed Nafea, fotograf