Pământul — o planetă chinuită

ÎN 1805, binecunoscuţii exploratori Meriwether Lewis şi William Clark ajungeau la râul Columbia, pe teritoriul actual al Statului Washington (SUA). * Dar nu râul în sine le-a atras atenţia, ci sumedenia de somoni. „E de necrezut cât de mulţi sunt!“, scriau ei în jurnalul de bord. „Plutesc în număr uriaş în josul râului şi sunt purtaţi de curent pe mal. Indienii nu fac decât să-i adune, să-i cureţe şi apoi să-i usuce pe nişte suporturi de lemn.“ Erau atât de mulţi somoni, încât indienii îi uscau şi-i foloseau în loc de lemne de foc!

Astăzi, situaţia e cu totul alta. Într-un articol din revista Newsweek se spune: „Oamenii de ştiinţă ştiu de mai bine de un deceniu că peştii sunt pescuiţi din ocean mai repede decât reuşesc să se înmulţească“. De pildă, se estimează că în Atlanticul de Nord, 90% din populaţia de somoni sălbatici a dispărut.

Dar nu numai populaţiile de peşti sunt în scădere. Resursele naturale, precum combustibilii fosili, mineralele şi produsele forestiere, sunt folosite în cantităţi uriaşe. Fondul Internaţional pentru Protecţia Mediului precizează că între anii 1970–1995 s-au epuizat 30% din resursele naturale ale pământului. Exploatarea bogăţiilor naturale se dovedeşte a fi o sabie cu două tăişuri, deoarece metodele folosite pot distruge habitatele naturale.

Unii se gândesc că, din moment ce omul a generat aceste probleme, el este capabil să le şi rezolve. Ca să amintim un singur exemplu, în ultimii ani, nivelul de poluare a scăzut în multe oraşe industrializate. Oare astfel de raze de speranţă arată că omenirea deţine controlul asupra situaţiei?

[Notă de subsol]

[Provenienţa fotografiei de la pagina 3]

© Kevin Schafer/CORBIS