Salt la conţinut

Salt la cuprins

Există ADN „inutil“?

Există ADN „inutil“?

Există ADN „inutil“?

MULŢI cercetători în biologie, genetică şi domeniile înrudite studiază lucrurile prin prisma teoriei evoluţiei şi, din această cauză, ajung deseori la concluzii greşite. De pildă, primii darwinişti au catalogat unele organe, precum apendicele, glanda pituitară şi amigdalele, drept organe rudimentare. Ei le considerau resturi inutile ale evoluţiei, deoarece aceste organe păreau să nu aibă nici o funcţie. Cu timpul însă, rolul lor important a fost descoperit. Prin urmare, evoluţioniştii au fost nevoiţi să renunţe la vechile păreri.

Ceva asemănător s-a petrecut de curând în domeniul geneticii. În trecut s-a emis ipoteza că 98% din ADN-ul omului şi al altor organisme nu serveşte la nimic. Prin urmare, mulţi dintre cei influenţaţi de teoria evoluţiei au adoptat ideea că acesta este „un deşeu al evoluţiei“, idee care a prins rădăcini numaidecât.

Din nou însă, o presupunere ce îşi are rădăcinile în darwinism s-a dovedit falsă. De curând, oamenii de ştiinţă au descoperit că acel ADN considerat „deşeu“ are, de fapt, un rol vital în organism, acela de a produce tipuri speciale de ARN (acid ribonucleic) esenţiale vieţii. John Mattick, directorul Institutului de Biologie Moleculară al Universităţii din Queensland (Australia), este de părere că acceptarea pripită a teoriei ADN-ului inutil demonstrează încă o dată „că susţinerea — în acest caz, timp de mai bine de un sfert de secol — a unei teorii adânc înrădăcinate împiedică analiza obiectivă a faptelor“. Această eroare, continuă el, „ar putea fi considerată una dintre cele mai mari greşeli din istoria biologiei moleculare“.

Nu ar fi mult mai înţelept să recunoaştem că ADN-ul este capodopera unui Proiectant inteligent? Oamenii care gândesc astfel îşi dau seama că, în cele din urmă, elementele aparent misterioase ale creaţiei lui Dumnezeu au totuşi un rost. Şi în loc de dezamăgire, în inima lor va creşte respectul şi admiraţia faţă de Creator. — Proverbele 1:7; Eclesiastul 3:11.

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 21]

ADN: fotografia: www.comstock.com; researcher: Agricultural Research Service, USDA