Salt la conţinut

Salt la cuprins

Locul unde se întâlnesc şase continente

Locul unde se întâlnesc şase continente

Locul unde se întâlnesc şase continente

De la corespondentul nostru din Ucraina

VĂ PLACE să admiraţi animalele în mediul lor natural? Aţi dori să vizitaţi simultan Africa, America de Nord, America de Sud, Asia, Australia şi Europa? Nimic mai simplu! Faceţi o excursie prin Rezervaţia Biosferei Askania-Nova, din sudul Ucrainei. Aici, trăind în pace unele cu altele, turme de animale sălbatice de pe cele şase continente cutreieră în voie întinsele câmpii.

Totul a început în 1883, când neamţul Friedrich Pfalz-Pfein a ales din vastitatea stepei un petic de pământ neatins de om ca să-l transforme în rezervaţie. Acolo el avea deja o grădină zoologică privată ce adăpostea peste 50 de specii de păsări şi mamifere. Mai târziu, în 1887, a fost amenajată şi o grădină botanică. În prezent, Rezervaţia Biosferei Askania-Nova e alcătuită dintr-un parc botanic, o grădină zoologică şi o rezervaţie ce se întinde pe o suprafaţă de 11 000 de hectare cu caracteristici de stepă şi de prerie, neatinsă de om.

Pe măsură ce ne apropiem de rezervaţie, înaintea ochilor ni se desfăşoară parcul botanic. De-a lungul anilor, oamenii de ştiinţă au adus aici o mare varietate de arbori din multe zone ale pământului. Aceştia sunt răspândiţi pe întreaga suprafaţă de 200 de hectare a parcului. Întrucât rezervaţia se află într-o regiune aridă, s-au săpat puţuri arteziene şi canale de irigare pentru a asigura arborilor şi arbuştilor necesarul de apă. La Târgul Internaţional de la Paris ţinut în 1889, rezervaţia a primit o medalie de aur pentru originalitatea amenajărilor peisagistice şi a sistemului de irigaţii.

Animale de pe şase continente

De la umbra răcoritoare a parcului ieşim în soarele arzător al stepei, unde turmele de animale sălbatice colindă în voie pe câmpiile îngrădite, a căror suprafaţă totală e de aproape 2 500 de hectare. Dintre cele aproximativ 50 de specii de aici, să observăm mai întâi câteva animale din Africa.

Unul dintre reprezentanţii de seamă ai categoriei vânat mare este bivolul negru, un animal masiv şi periculos. Impresionează nu numai prin statură, având la greabăn 1,7 m, ci şi prin coarnele-i masive, lungi de un metru. Întrucât masculii sunt imprevizibili şi pot ataca oricând, este recomandabil să păstraţi distanţa când daţi cu ochii de ei.

Un alt animal care ne-a atras atenţia este elandul, o antilopă din sud-estul Africii. Întrucât vânatul este interzis în rezervaţie, antilopele trăiesc în linişte aici încă din 1892, când au fost aduse în rezervaţie. Fără să se teamă, ele pasc în voie chiar sub ochii turiştilor. Unele exemplare chiar au fost domesticite şi pot fi mulse asemenea vacilor de lapte. Laptele lor nutritiv, cu un conţinut bogat în grăsimi, are proprietăţi terapeutice şi poate fi folosit la tratarea ulcerului gastric.

Emu, o pasăre nezburătoare mare, e originară din Australia. După struţ este a doua ca mărime dintre toate speciile de păsări. Unele exemplare ating o înălţime de 1,8 m şi pot cântări 59 kg. Aceste păsări sunt separate de celelalte animale cu un gard de sârmă, dar au totuşi suficient spaţiu ca să poată alerga în voie de colo-colo.

Un lucru fascinant cu privire la emu e că puii neeclozaţi reacţionează când aud glasul tatălui. Se spune că, cu puţin timp înainte de a ieşi din ou, dacă aud o înregistrare cu chemările tatălui, puii încep să se mişte în interior cu atâta putere încât ouăle se clatină înainte şi înapoi. Totuşi, în găoace, puii nu reacţionează la chemarea mamei. De ce?

Deoarece, după ce femela depune ouăle, masculul le cloceşte aproximativ 50 de zile, după care puii încep să iasă din ou. Tot masculul le va purta de grijă şi după aceea. Prin urmare, încă de când sunt în ou, puii ştiu cine îi dădăceşte. Apropo, ouăle nu arată ca ouăle obişnuite: ele au culoarea verde închis şi sunt foarte mari, cântărind aproape 700 de grame fiecare!

Rezervaţia este şi locuinţa cetelor de cai sălbatici asiatici primitivi. Aceştia au fost aduşi aici din stepele Mongoliei în 1899. După cât se pare, din cauză că au fost vânaţi excesiv, iar locurile de păşunat li s-au împuţinat, aceşti cai au dispărut din sălbăticie în anii 1960.

În prezent, aproximativ 1 100 de cai sălbatici asiatici trăiesc în captivitate în diverse parcuri şi grădini zoologice, între aceştia numărându-se şi cei aproximativ 100 de cai din Rezervaţia Askania-Nova. Oamenii de ştiinţă vor cu tot dinadinsul să reintroducă specia în sălbăticie. În perioada 1992–1993, au fost duşi în Mongolia 21 de cai sălbatici asiatici.

Specia din rezervaţie cu cel mai mare număr de reprezentanţi este cerbul sika, originar din China şi Japonia. Datorită petelor de pe spate, graţioasa făptură a mai primit numele de cerbul-floare. Având o statură zveltă şi coarne semeţe, pe care şi le poartă ţanţoş pe capul lui mic, cerbul e pe bună dreptate un animal frumos.

Gaialii, bivoli indieni semidomesticiţi, de o statură impresionantă, pasc nestingheriţi pe întinderea stepei. În India, aceste animale ziua hoinăresc solitare prin păduri, iar seara se întorc în sat. Deşi în Askania-Nova nu au nici păduri, nici sate, bivolii par mulţumiţi cu păşunile din partea locului, fără să-i deranjeze tovărăşia celorlalte turme.

Bizonul uimeşte prin forţă şi statură. Cu circa 150 de ani în urmă, aceşti coloşi hoinăreau cu milioanele prin preriile Americii de Nord. Vânaţi cu lăcomie, bizonii sunt acum pe cale de dispariţie. Cireada de bizoni din rezervaţia noastră este unică în Europa. Toată vara şi toată iarna, masivele animale se simt ca acasă pe păşunile întinse ale stepei.

America de Sud e reprezentată de struţul-de-pampas (sau struţul nandu), o pasăre mare, nezburătoare. În înălţime şi greutate îi seamănă păsării emu din Australia, fiind înaltă de 1,5 m şi cântărind 50 kg. Ca la surata ei emu, şi la această specie tot masculul cloceşte ouăle. O deosebire e că păsările emu sunt monogame, pe când struţii-de-pampas sunt poligami. Aşadar, struţul-de-pampas cloceşte într-un singur cuib ouăle depuse de 3–5 femele.

Cerbii nobili şi căprioarele sunt originari din Europa. Aceste animale rezistă cu dârzenie gerului şi căldurii deopotrivă. Exemplarele de aici sunt folosite la repopularea rezervaţiilor din diverse zone ale Europei, precum şi a parcurilor cinegetice. Poneii Shetland au fost aduşi în Rezervaţia Askania-Nova din nordul Europei în 1960. De atunci încoace, numărul lor a crescut considerabil.

În rezervaţie îşi duc traiul şi zebre, antilope gnu dungate (antilope africane mari), măgari sălbatici asiatici şi antilope saiga (antilope eurasiatice), precum şi fel de fel de păsări. Unele animale rămân afară, pe întinderea stepei, tot timpul anului, pe când altele sunt adăpostite în grajduri pe parcursul iernii.

Conservarea rezervaţiei

În prezent, Institutul Ştiinţific de Cercetări Ucrainean îşi desfăşoară cercetările în Askania-Nova. Membrii personalului efectuează o muncă asiduă cu scopul conservării stepei şi al aclimatizării animalelor în noul lor habitat. Oamenii de ştiinţă lucrează şi la îmbunătăţirea calităţii colecţiei actuale de animale exotice şi rare.

Peste tot în lume există rezervaţii naturale. Le găsiţi în preriile şi pampasul Americii de Nord şi de Sud, în savanele Africii, pe păşunile Australiei şi în stepele Asiei şi Europei, fiecare cu propriile plante şi animale. Caracterul internaţional al Rezervaţiei Askania-Nova ne dovedeşte o dată în plus că animale din diferite colţuri ale pământului se pot adapta la noi condiţii de mediu şi pot convieţui paşnic.

O mulţime de oameni aşteaptă cu nerăbdare timpul profeţit în Biblie, când Regatul lui Dumnezeu va instaura pacea nu numai între oameni, ci şi între nenumăratele specii de animale de pe pământ. — Isaia 11:6–9; Osea 2:18; Faptele 10:34, 35.

[Harta de la pagina 14]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Rezervaţia Biosferei Askania-Nova

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Eland

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Bivol negru

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Emu

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Cerbi sika

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Cal sălbatic asiatic

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Bizon

[Legenda fotografiei de la paginile 16, 17]

În rezervaţie îşi duc traiul fel de fel de păsări

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Struţ-de-pampas

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Căprioară

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Cerb nobil

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Parcul botanic

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 15]

Elandul şi emu: Rezervaţia Biosferei Askania-Nova, Ucraina; globurile: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 16]

Cerbii: Rezervaţia Biosferei Askania-Nova, Ucraina; globurile: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.

[Provenienţa fotografiilor de la paginile 16, 17]

Păsările: Rezervaţia Biosferei Askania-Nova, Ucraina; florile şi parcul: Olha Dvorna/Rezervaţia Biosferei Askania-Nova, Ucraina; globurile: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.