Lumea în obiectiv
Lumea în obiectiv
Căldura din oraşe şi plantele
Potrivit datelor obţinute prin sateliţi, se pare că în oraşele din partea de est a Americii de Nord plantele cresc mai repede din cauza căldurii, precizează un articol publicat în Science News. Articolul mai arată că, în oraşe, plantele înmuguresc mai repede primăvara, iar frunzele rămân mai mult timp verzi toamna, în comparaţie cu plantele care cresc în zonele rurale din apropierea centrelor urbane. Potrivit aceleiaşi reviste, într-o perioadă de cinci luni, temperatura a fost cu „circa 2,28°C mai ridicată în oraşe decât în unele locuri aflate la 10 km distanţă de centrele urbane“. În zona cuprinsă între nordul Floridei şi sudul Canadei există cel puţin 70 de oraşe, fiecare ocupând o suprafaţă de peste 10 km2. „Statisticile arată că aceste oraşe afectează semnificativ clima locală“, se spune în Science News.
Prietenii între animale
În urma unui studiu ştiinţific, biologa Anja Wasilewski a observat ceea ce fermierii bănuiau de mult timp: Copitatele pot lega prietenii cu alţi indivizi din turma sau din cireada lor. Potrivit doamnei Wasilewski, care a observat comportamentul cailor, al măgarilor, al vitelor şi al oilor, animalele îşi arată prietenia stând unul în preajma celuilalt, atingându-se atunci când se odihnesc sau mănâncă, împărţind hrana şi curăţindu-se unul pe celălalt. Oile prietene, de pildă, îşi lovesc uşor capetele când una dintre ele tocmai a avut un conflict cu un alt animal. Aceste manifestări par a linişti oaia care a suferit, se spune în ziarul german Die Zeit. Măgarii au de obicei un singur prieten, dar prieteniile lor sunt mai trainice. Pentru a nu le atribui animalelor caracteristici umane, cercetătorii se reţin să facă speculaţii cu privire la rolul şi efectele unor astfel de „legături sociale“.
Defrişările în America Latină
În doar 13 ani, în America Latină au fost distruse 50 de milioane de hectare de pădure, o suprafaţă egală cu cea a Americii Centrale, se spune într-un raport dat publicităţii de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu. Brazilia a pierdut 23 de milioane de hectare de pădure, iar Mexicul, 6,3 milioane de hectare de pădure şi 400 000 de hectare de teren arabil. În aceeaşi perioadă, pădurile din Haiti, din El Salvador şi de pe insula Sf. Lucia au fost distruse în proporţie de 46–49%. Aceste date sunt „înspăimântătoare“, declară ¿Cómo Ves?, o revistă ştiinţifică a Universităţii Naţionale Autonome din Mexic. Dar „ele sunt şi mai înspăimântătoare când ne gândim la . . . sutele de mii de plante şi animale dispărute de pe planeta noastră, care e din ce în ce mai aridă“.
Exerciţiile fizice şi sindromul de oboseală cronică
În ciuda amplelor cercetări, medicina nu a reuşit încă să identifice cauzele sindromului de oboseală cronică şi nici să găsească un tratament eficient. „S-au obţinut foarte puţine rezultate în urma administrării unei game largi de tratamente antivirale, imunologice, hormonale, antidepresive ş.a.m.d.“, se spune într-un articol publicat în The Medical Journal of Australia (MJA). Programele în care intră exerciţii fizice, precum mersul pe jos sau cu bicicleta ori înotul, au dat totuşi rezultate mai bune decât alte terapii. Unii dintre cei ce suferă de sindromul de oboseală cronică evită exerciţiile fizice, deoarece consideră că prea multă activitate fizică accentuează simptomele. E nevoie de moderaţie. Cei care fac exerciţii fizice uşoare şi ţin cont de limitele pe care le impune boala se bucură de ‘progrese semnificative’ în ce priveşte stările de depresie, au o stare psihică şi o tensiune mai bune şi sunt apţi de muncă, declară MJA. „Exerciţiile fizice progresive ar trebui să stea la baza tratamentului pentru cei cu sindromul de oboseală cronică“, concluzionează articolul.
Urşii panda şi bambusul
„Existenţa ursului panda (ursul de bambus), simbolul Chinei şi al năzuinţei oamenilor de a conserva fauna, nu este periclitată în măsura în care se credea“, se afirmă în ziarul londonez The Daily Telegraph. În urma unui studiu desfăşurat pe durata a patru ani de Fondul Internaţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi de guvernul chinez s-a descoperit că, în sălbăticie, există peste 1 590 de panda, şi nu doar 1 000–1 100 cum se estimase înainte. S-a ajuns la acest număr prin folosirea unei tehnologii avansate, inclusiv a sistemului de poziţionare globală prin satelit, cu ajutorul căreia s-au identificat zonele care trebuiau cercetate. Deşi rezultatele i-au bucurat pe ecologişti, World Conservation Monitoring Centre din Cambridge (Marea Britanie) avertizează că bambusul, principala hrană a ursului panda, este serios ameninţat de operaţiunile de despădurire. De ce este bambusul atât de vulnerabil? Deoarece „toate exemplarele din fiecare specie înfloresc simultan o dată la 20–100 de ani, iar apoi mor“, declară ziarul londonez The Guardian.
Atenţie la insecticide!
Două studii arată că un insecticid fumigen contra ţânţarilor — unul dintre cele mai des folosite insecticide din Asia — poate fi foarte toxic, mai ales pentru copii, se spune în revista indiană Down to Earth. În urma primului studiu, oamenii de ştiinţă de la Universitatea California (SUA) au ajuns la concluzia că arderea lentă a acestui insecticid poate cauza cancer pulmonar. Multe familii din ţări în curs de dezvoltare folosesc acest insecticid în casele lor micuţe. „Mai mult decât atât, în timp ce dorm, oamenii ţin ferestrele închise“, afirmă autorii studiului. Cel de-al doilea studiu, condus de oamenii de ştiinţă din Malaysia şi Statele Unite, a arătat că, dacă laşi un astfel de insecticid să ardă opt ore, „se eliberează în aer o cantitate de particule egală cu cea eliberată de 75–137 de ţigări“. Ca alternativă, specialiştii recomandă produse pe bază de plante, precum cele obţinute din arborele nim. „Acestea nu numai că sunt eficiente şi benefice sănătăţii, dar sunt şi mai ieftine“, se spune în articol.
Clasificarea filmelor şi degradarea normelor morale
„În prezent, filmele dintr-o anumită categorie pot prezenta mai multe scene erotice, cu acte de violenţă şi cuvinte vulgare comparativ cu filmele din aceeaşi categorie difuzate acum zece ani.“ Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii Harvard (SUA) după ce au analizat sistemul de clasificare a filmelor, sistem propriu unor ţări. Studiul a analizat legătura dintre categoria filmelor difuzate între anii 1992 şi 2003 şi conţinutul lor. Rezultatele arată că clasificările în funcţie de vârstă au devenit mai indulgente. Cercetătorii au concluzionat: „Părinţii trebuie să înţeleagă că este responsabilitatea lor să aleagă filme potrivite împreună cu şi pentru copiii lor şi să discute cu ei mesajul filmelor pentru a înlătura orice efect negativ şi pentru a scoate în evidenţă efectele benefice“.