Roşiile — „legumele“ cu o mie de întrebuinţări

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN MAREA BRITANIE

„CE M-AŞ face fără roşii?!“, exclamă o gospodină din Italia. De aceeaşi părere sunt o mulţime de bucătari din întreaga lume. Într-adevăr, în multe culturi, roşiile, sau tomatele, sunt nelipsite din reţetele culinare. Grădinarii le cultivă mai mult decât oricare altă plantă alimentară. Dar ce sunt roşiile? Fructe sau legume?

În botanică, roşia e fruct, mai exact un fruct bacă cu seminţe. Totuşi, majoritatea o consideră legumă, consumată, de obicei, la felul principal. Acest aliment gustos are însă un trecut fascinant.

O istorie plină de culoare

În Mexic, aztecii cultivau roşiile ca plantă alimentară. Pe la începutul secolului al XVI-lea, când conchistadorii s-au întors în Spania, roşia a fost adusă în Europa, primind numele tomate, din cuvântul nahuatl tomatl. În scurt timp, comunităţile spaniole din Italia, nordul Africii şi Orientul Mijlociu se bucurau de noua delicatesă.

Pe la jumătatea aceluiaşi secol, roşia a ajuns şi în nordul Europei. La început s-a crezut că e toxică, fiind cultivată doar ca plantă ornamentală de grădină. Deşi face parte din familia umbrei nopţii (familia Solanaceae), având frunzele şi tulpina puternic aromate, dar toxice, fructul ei s-a dovedit comestibil.

Probabil că în Europa a fost adusă o varietate galbenă, întrucât italienii au numit-o pomodoro (măr de aur). Englezii i-au zis la început tomate, iar apoi tomato; însă şi denumirea „love apple“ (mărul dragostei) a plăcut multora, devenind astfel foarte populară. Din Europa, roşia a traversat din nou Atlanticul, de data asta ajungând în America de Nord. În secolul al XIX-lea, ea a devenit şi aici un aliment important.

Varietate şi popularitate remarcabile

Dacă am întreba ce culoare au tomatele, răspunsul va fi aproape sigur: „Culoarea roşie“. Dar ştiaţi că există soiuri galbene, portocalii, roz, violet, maronii, albe sau verzi, ba chiar şi cu dungi? În plus, nu toate sunt rotunde. Unele sunt turtite, altele au formă de prună ori de pară. Pot fi mici cât o boabă de mazăre sau mari cât pumnul.

Această plantă alimentară binecunoscută e cultivată atât în zone nordice îndepărtate, precum Islanda, cât şi în cele sudice, cum e Noua Zeelandă. Principalii producători sunt Statele Unite şi ţările din sudul Europei. În regiunile mai reci, producţia e obţinută în sere, iar în regiunile aride culturile beneficiază de tehnici hidroponice, adică solul e înlocuit cu soluţii nutritive.

Roşia rămâne însă planta favorită a grădinarului amator. E uşor de cultivat şi din doar câteva plante se obţin suficiente roşii pentru o familie nu prea numeroasă. Dacă spaţiul e limitat, se pot planta soiuri speciale, care cresc fără probleme în curţile interioare sau în jardiniere.

Sfaturi utile

Temperaturile scăzute afectează gustul roşiilor; prin urmare, nu le ţineţi în frigider. Pentru a grăbi procesul de coacere, le-aţi putea pune pe un pervaz la soare sau le-aţi putea ţine câteva zile la temperatura camerei într-un castron alături de o roşie sau o banană, coapte, ori într-o pungă de hârtie maro.

Roşiile sunt bune pentru sănătate. Conţin vitamina A, vitamina C şi vitamina E, precum şi potasiu, calciu şi săruri minerale. Cercetătorii au descoperit că sunt şi o excelentă sursă de licopină, un antioxidant puternic, care se pare că reduce riscul apariţiei unor boli precum cancerul şi bolile cardiovasculare. Roşiile conţin 93–95% apă; prin urmare, cei care vor să nu se îngraşe vor fi bucuroşi să afle că roşiile au foarte puţine calorii.

 Delicioase, cu întrebuinţări nebănuite

Când cumpăraţi roşii, ce soi alegeţi? Soiul clasic, cunoscut de toţi, e cel roşu, bun la salate, ciorbe şi sosuri. Micuţele tomate roşii, portocalii sau galbene, de mărimea unei cireşe, sunt foarte dulci, având un conţinut mare de zahăr, şi deci sunt delicioase consumate crude. Dacă vreţi să faceţi pizza ori paste, tomatele ovale, de forma unei prune, care au pulpa cărnoasă, ar fi o alegere bună. Soiul de tomate mari, foarte cărnoase, ar fi ideale pentru umplut sau copt. Gogonelele (uneori cu dungi), sunt o garnitură excelentă pentru unele mâncăruri. Într-adevăr, tomatele dau culoare şi savoare unei mari varietăţi de mâncăruri preparate din legume, ouă, paste, carne sau peşte. Dacă nu găsiţi roşii proaspete, fără îndoială că puteţi cumpăra de la magazinul din colţ conserve de roşii.

Fiecare bucătar are propriile lui reţete cu roşii. Noi însă vă prezentăm în continuare câteva reţete pe care le-aţi putea încerca.

1. Pregătiţi un aperitiv plin de culoare aşezând unele peste altele felii de roşii, brânză mozzarella şi avocado. Turnaţi peste ele puţin sos din ulei de măsline şi piper negru. Ornaţi platoul cu frunze de busuioc.

2. Preparaţi o salată grecească din roşii, castraveţi şi brânză feta tăiate bucăţi, la care adăugaţi măsline negre şi ceapă roşie tăiată rondele. Condimentaţi cu sare şi piper şi serviţi-o cu un sos din ulei de măsline şi suc de lămâie.

3. Faceţi un sos mexican din roşii proaspete tăiate cubuleţe, ceapă, ardei iute şi coriandru, pe care le amestecaţi cu puţin suc de chitră (un fruct asemănător cu o lămâie mare).

4. Preparaţi un sos de roşii simplu, dar gustos, pentru paste turnând într-o tigaie conţinutul unei conserve de roşii tăiate cubuleţe; adăugaţi puţin zahăr (sau ketchup), puţin ulei de măsline, un căţel de usturoi tăiat mărunt, câteva ierburi aromatice (busuioc, frunze de dafin sau oregano) şi condimentaţi cu sare şi piper. Puneţi amestecul pe foc, iar după ce dă în clocot, lăsaţi să fiarbă la foc mic circa 20 de minute, până când sosul se îngroaşă. Turnaţi sosul peste pastele fierte, după ce aţi scurs apa.

Roşia, cu multiplele ei întrebuinţări, e doar un exemplu din extraordinara varietate de alimente ce au fost create în folosul nostru.