Salt la conţinut

Salt la cuprins

Uluitorul calendar maya

Uluitorul calendar maya

Uluitorul calendar maya

De la corespondentul nostru din Mexic

PENTRU antica civilizaţie maya *, măsurarea timpului avea o mare însemnătate. Calendarele lor reflectau convingerea că timpul era ciclic, cu alte cuvinte că aceleaşi evenimente aveau să se repete şi în alte cicluri.

Calendarul tzolkin (numărătoarea zilelor), cum îl numesc unii specialişti, era alcătuit dintr-un ciclu de 260 de zile împărţit în 13 luni, sau perioade, numerotate. Luna era compusă din 20 de zile, fiecare zi având propriul nume. Calendarul tzolkin stătea la baza religiei mayaşilor, fiind folosit şi în divinaţie.

Concomitent cu calendarul religios se folosea şi calendarul civil, sau calendarul haab. Acesta era un calendar solar alcătuit din 365 de zile şi era împărţit în 19 luni, dintre care 18 erau de câte 20 de zile. O singură lună avea doar cinci zile, interval cu care, de fapt, se realiza totalul de 365. Agricultura şi viaţa de zi cu zi se raportau la acest calendar. Ingenioşii mayaşi au îmbinat cele două calendare formând aşa-numitul „calendar ciclic“, cum îi spun cercetătorii, care conţinea elemente din ambele calendare. Acest enorm ciclu se repeta la 52 de ani. *

Nu s-a găsit nici un artefact cu întregul calendar maya. Erudiţii au reuşit să înţeleagă sistemul lor calendaristic descifrând puţinele cărţi maya care au supravieţuit şi studiind glifele de pe stelele şi monumentele lor.

Calendarul maya îi fascinează pe specialişti chiar şi în prezent, după veacuri de cercetări. Printre caracteristicile lui uimitoare sunt precizia cu care mayaşii stabileau durata anului solar, precum şi exactitatea reprezentărilor grafice ale ciclurilor lunii şi planetelor. Da, iscusinţa cu care a calculat toate acestea antica civilizaţie maya, precum şi precizia cu care a măsurat timpul sunt de-a dreptul uluitoare!

[Note de subsol]

^ par. 3 Vezi articolul „Populaţia maya — în trecut şi în prezent“, apărut în numărul din 8 septembrie 2001 al revistei Treziţi-vă!

^ par. 5 În plus, mayaşii foloseau şi un calendar numit „calculul lung“, prin care ţineau evidenţa timpului pornind de la o dată fundamentală din trecutul îndepărtat.

[Diagrama/Fotografiile de la pagina 31]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Tzolkin Haab

6 Caban 5 Pop

Data evidenţiată pe stela de sus este 6 Caban 5 Pop şi corespunde datei de 6 februarie 752 e.n.

[Diagrama/Ilustraţiile de la pagina 31]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

0 1 5

Mayaşii au folosit combinaţii ale celor trei simboluri de mai sus pentru a reprezenta fiecare număr

0 1 2 3 4

5 6 7 8 9

10 11 12 13 14

15 16 17 18 19

Fiecare dintre cele 20 de zile ale unei luni din calendarul tzolkin avea propriul nume. Mai jos sunt reprezentate câteva simboluri ale acestora

Câteva simboluri (glife) ale celor 19 luni din calendarul haab

[Provenienţa fotografiei şi ilustraţiilor de la pagina 31]

Dreapta sus şi medalionul: HIP/Art Resource, NY; glifele: An Introduction to the Study of the Maya Hieroglyphs/Sylvanus Griswold Morlay/Dover Publications