Cafeaua Kona — un adevărat deliciu

De la corespondentul nostru din Hawaii

CEI ce vizitează districtul Kona din Hawaii au ocazia să guste una dintre cele mai bune cafele din lume: cafeaua Kona, care, după părerea multora, e un adevărat deliciu.

În regiunea muntoasă (mauka), cu drumuri înguste şi sinuoase, hectare întregi sunt cultivate cu arbori de cafea. Frunzele lor ceruite încântă privirile, iar în anumite perioade ale anului gingaşele flori albe umplu aerul cu mireasma lor. Florile devin apoi fructe, numite de cultivatorii de cafea şi de cei ce le prelucrează „cireşe“, deoarece seamănă cu fructele cireşului.

Aici se înşiruie peste 600 de plantaţii mari şi mici, unele dintre ele fiind moştenite din tată în fiu. „Centura cafelei“ de pe insula Hawaii e foarte întinsă, având o lăţime de 1,5 km şi o lungime de aproape 50 km. Ea se află pe versanţii a doi vechi vulcani, Hualalai şi Mauna Loa. Arborelui de cafea îi merge bine la altitudini între 150 m şi 750 m.

În oricare din renumitele staţiuni de pe insulă, în supermarketuri, în micuţele magazine din zonele rurale şi în cafenelele rustice pe care le întâlneşti în drumul tău poţi gusta delicioasa băutură făcută din această cafea de calitate. Cunoscătorii într-ale cafelei preţuiesc aroma ei tare, fineţea gustului şi efectul ei tonic. Dar cum a început să se cultive cafea în această fostă monarhie şi cum a ajuns industria cafelei să aibă aici profituri de milioane de dolari?

Se spune că primul care a importat şi a plantat cafea pe insula Oahu a fost Francisco de Paula Marín, medic şi aghiotant la curtea regelui Kamehameha I. Aceasta se întâmpla în anul 1813. Apoi, prin 1828, câţiva butaşi de pe Oahu au fost aduşi pe insula Hawaii, în  districtul Kona. Aceştia erau din varietatea de cafea arabica, care se cultivă şi azi în Kona. Prin anii 1830, cultivarea cafelei era deja o activitate profitabilă.

De ce îi prieşte aici arborelui de cafea?

Deşi botaniştii o consideră arbust, planta de cafea (1) poate atinge o înălţime de 10 m. Astfel, pentru mulţi ea e un arbore. Din punct de vedere geografic, districtul Kona oferă condiţii ideale pentru cultivarea cafelei. Alizeele bat dinspre est, iar când întâlnesc în calea lor versanţii vulcanului Mauna Loa, înalt de peste 4000 m, ele se domolesc. Astfel, vântul blând nu afectează deloc delicatele flori ale arborilor de cafea cultivaţi aici.

Soarele răsfaţă versanţii, iar după-amiaza pe cer se ivesc de multe ori norii, care, cu umbra lor, ocrotesc plantele de căldura toridă. Apoi, când se scutură de apă, norii udă din belşug plantaţiile. Şi pentru că aici clima e blândă tot timpul anului, nu există pericol de îngheţ.

Culesul şi prelucrarea boabelor

Dar când se obţine prima recoltă? În general, un arbore de cafea e considerat „pe rod“ numai după trei ani. El înfloreşte de mai multe ori pe an. Prin urmare, un cultivator trebuie să culeagă fructele cu mâna de cel puţin opt ori pe an!

Fructul, de culoare roşu aprins, are o pulpă cărnoasă şi două seminţe, sau boabe de cafea. Întrucât boabele sunt învelite într-o pieliţă pergamentoasă, trebuie mai întâi să se îndepărteze pulpa şi pieliţa (2). Apoi boabele se pun la înmuiat (3) şi la uscat (4). Cantitatea de boabe obţinută astfel e mult mai mică decât cea a fructelor recoltate. În funcţie de calitatea cafelei, uneori, din opt saci de fructe se poate obţine doar un sac de cafea prăjită.

Prăjirea (5) boabelor de cafea e o adevărată artă, necesitând nu numai maşini performante, ci şi multă îndemânare. Timpul de prăjire depinde de mai mulţi factori, precum umiditatea, greutatea, categoria şi calitatea boabelor, de condiţiile  meteorologice şi de cât de închise la culoare trebuie să fie boabele.

La multe ferme şi mori de cafea de pe insula Hawaii se folosesc strategii moderne de marketing. Vizitatorii sunt invitaţi să facă un tur al fermei, să vadă cum sunt prelucrate boabele şi să guste din cafeaua Kona. La tot pasul întâlneşti indicatoare rutiere viu colorate şi vechi mori pitoreşti, dar şi cafenele şi hoteluri cochete ce par rămase dintr-o epocă pierdută în negura vremii. Şi, bineînţeles, peste tot poţi savura cafeaua Kona!

Măgarii docili, cărora li se mai spune „privighetorile de Kona“ din cauza zbieretelor lor puternice, erau folosiţi în trecut la transportul sacilor de cafea. Jeep-urile militare le-au luat apoi locul. Dar şi epoca lor a apus. Totuşi, nici unul dintre aceste mijloace de transport n-a dispărut cu totul: măgarii trăiesc în sălbăticie, fiind ocrotiţi de lege, iar jeep-urile mâncate de rugină zac în curţile fermierilor.

Cafeaua Kona îşi face loc pe piaţa specialităţilor

Ani la rând cafeaua Kona a fost amestecată cu varietăţi de cafea de calitate inferioară. Însă pe la mijlocul anilor ’50, a avut loc o schimbare importantă în ce priveşte comercializarea ei. Preţul cafelei pe plan mondial era ridicat, iar producţia de cafea Kona la hectar era foarte mare. În cadrul unor seminarii organizate de Universitatea din Hawaii, fermierii au fost încurajaţi să cultive mai multă cafea. Între cultivatori, cei ce prelucrau boabele, cercetători şi instructori au avut loc schimburi de experienţă.

Rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor. Din 1970, cafeaua Kona a fost tot mai puţin folosită în amestec cu varietăţi de calitate inferioară şi a devenit ea însăşi o specialitate, fiind comercializată nu numai pe piaţa internă, ci şi pe cea externă. Ca urmare, preţul ei a crescut din ce în ce mai mult. Acordurile internaţionale privind comercializarea produselor le-au fost de folos cultivatorilor: astfel preţurile au rămas destul de stabile, fără ca ele să înregistreze variaţii mari. Înregistrarea mărcii, „Cafea Kona“, a ajutat la promovarea produsului pe piaţă, iar acum mulţi cultivatori de cafea îşi vând produsele on-line la preţuri profitabile.

Festivalul Cafelei Kona

An de an se organizează Festivalul Cultural al Cafelei Kona la care toată lumea e binevenită. Se organizează concursuri de reţete de cafea şi dulciuri sau băuturi cu cafea, un campionat de golf şi numeroase alte manifestări. Un element important al festivalului îl constituie concursul de degustare a cafelelor, în care juriul format din experţi gustă şi apreciază diversele tipuri de cafea. Concurenţa e acerbă, întrucât mult râvnitele premii pot însemna vânzări mari pentru câştigători.

Vă prezentăm câteva recomandări de la acest festival pentru „o ceaşcă de cafea Kona ideală“: „Cea mai bună metodă de preparare este filtrarea automată cu hârtie de filtru. Folosiţi apă rece. Adăugaţi o lingură de cafea Kona la 175 ml de apă. Pentru o aromă puternică păstraţi cafeaua caldă şi consumaţi-o în decurs de o oră“.

Cu siguranţă, dacă veţi gusta cafeaua Kona, veţi vedea că e una dintre cele mai bune cafele din lume: un adevărat deliciu!

[Harta de la pagina 25]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Kona

[Provenienţa fotografiei]

Harta: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.

[Legenda fotografiei de la pagina 25]

Districtul Kona

[Legenda fotografiei de la pagina 25]

Florile arborelui de cafea

[Legenda fotografiei de la pagina 26]

Fruct

[Legenda fotografiei de la pagina 26]

Boabe

[Legenda fotografiei de la pagina 26]

Boabe decorticate

[Legenda fotografiei de la pagina 26]

Boabe prăjite