Protejaţi-vă de soare!

„Oamenii nu sunt conştienţi că soarele poate fi un pericol real . . ., afectând ADN-ul celulelor pielii. În timp, aceste efecte negative se acumulează şi, asemenea unei bombe cu ceas, pot declanşa o formă de cancer de piele.“ — Dr. Mark Birch-Machin, oncolog specialist în cancer cutanat.

PIELEA este organul cu cea mai mare suprafaţă, având aproximativ 1,8 m² la un bărbat de statură medie şi 1,6 m² la o femeie de statură medie. Ea conţine receptori care reacţionează la durere, atingere şi temperatură. Pielea este „prima linie de apărare“ a corpului împotriva căldurii, frigului şi traumelor, precum şi substanţelor toxice, chimice şi agenţilor poluanţi. Are rol de barieră în calea lichidelor, nepermiţându-le să intre sau să iasă din corp. Totuşi, pielea poate avea un duşman: soarele. Dar nu este oare lumina soarelui esenţială pentru viaţă?

Sigur că da. Plantele, de care depinde viaţa noastră, au nevoie de lumina soarelui ca să crească. În plus, în cantităţi mici, soarele stimulează organismul să producă vitamina D, care metabolizează calciul, întărind oasele. Dar asta nu înseamnă că dacă un lucru e bun în cantităţi mici, e şi mai bun în cantităţi mari. Soarele emite radiaţii ultraviolete (UV), care pot provoca deteriorări ireversibile ale pielii. O consecinţă este îmbătrânirea ei prematură.

Cartea Saving Your Skin avertizează cu privire la un pericol şi mai mare: „Radiaţiile ultraviolete afectează ADN-ul [materialul genetic care controlează funcţiile celulei, cum ar fi diviziunea celulară], provoacă imunosupresie şi pot activa în organism substanţe chimice care declanşează o reacţie în lanţ, ducând în cele din urmă la cancer“. Când auzim cuvântul „cancer“ ne înspăimântăm. Dar cât de răspândit este cancerul de piele? Avem motive să ne îngrijorăm?

Cancerul de piele ia proporţii epidemice

Potrivit Manualului Merk, acesta este cel mai frecvent tip de cancer din lume. În Statele Unite, una din 6 sau 7 persoane dezvoltă o formă de cancer de piele. Însă numărul cazurilor este în continuă creştere. În cartea sa The Skin Cancer Answer, dr. William Lane afirmă că „în prezent se estimează că 50% dintre cei care împlinesc 65 de ani vor avea o formă de cancer“. Potrivit Academiei Americane de Dermatologie, în această ţară, melanomul malign provoacă anual moartea a aproximativ 7 500 de persoane, iar numărul creşte. Chiar dacă în rândul celor cu pielea închisă la culoare se înregistrează un număr mai redus de cazuri, şi aceştia sunt expuşi riscului.

 Dar de ce cancerul de piele ia proporţii epidemice? Deşi ar putea fi vorba de mai mulţi factori, precum altitudinea, latitudinea, densitatea stratului de nori şi starea stratului de ozon, se pare că principala cauză nu este alta decât expunerea prelungită la soare. Stilul de viaţă s-a schimbat. În prezent, tot mai mulţi oameni care au un loc de muncă în interiorul unei clădiri îşi permit acum să meargă în vacanţă la mare sau să se recreeze în aer liber, de pildă să facă alpinism sau să schieze. Şi moda s-a schimbat. Dacă în trecut bărbaţii şi femeile purtau costume de baie decente, astăzi sunt la modă costumele care lasă să se vadă o mai mare parte din corp. Ca urmare, numărul cazurilor de cancer de piele a crescut. Nu cumva locuitorii deşertului, cum ar fi beduinii cu veşmintele lor lungi şi largi şi cu capul acoperit, ştiu ceva ce nouă ne scapă?

Cancerul de piele — un pericol real

Cele trei tipuri de cancer de piele foarte frecvente sunt: carcinomul bazocelular, carcinomul spinocelular şi melanomul malign. Carcinoamele bazocelulare şi spinocelulare se dezvoltă în stratul extern al pielii, care are o grosime medie de numai 1 mm. Aceste cancere nonmelanomare par să fie cauzate de o expunere cronică la soare, cum e cazul celor care lucrează în aer liber, şi apar aproape întotdeauna pe părţile corpului ce au fost expuse la soare, precum faţa şi mâinile. * De obicei, apar sub forma unor noduli sau leziuni care se măresc, de multe ori sângerează şi nu se vindecă niciodată complet. Ele se pot extinde, invadând ţesuturile din jur. Aproximativ 75% din cancerele de piele sunt carcinoame bazocelulare. Deşi incidenţa carcinomului spinocelular e mai scăzută, este mult mai probabil ca el să metastazeze, adică să se extindă spre alte părţi ale corpului. E foarte important să fie stabilit un diagnostic precoce întrucât, deşi sunt curabile, formele nonmelanomare netratate pot fi fatale.

Melanoamele maligne, care constituie numai 5% din totalul cazurilor de cancer de piele, încep tot din stratul extern al pielii. Se pare că unul dintre factorii principali care duc la formarea unui melanom este expunerea intensă, periodică la soare. E cazul celor care lucrează în interior şi merg în vacanţă la mare sau la munte. Aproximativ 50% dintre melanoamele maligne se dezvoltă din nevii pigmentari, mai ales din cei de pe partea superioară a spatelui şi de pe gambe.

Această formă de cancer de piele este cea mai periculoasă; dacă nu e tratată în stadiu incipient, poate invada stratul intern al pielii, dermul, unde sunt localizate vasele sanguine şi limfa. De aici poate să metastazeze foarte repede. Iată ce spune oncologul Larry Nathanson: „Paradoxal, deşi există mari şanse de vindecare dacă este tratat în stadiu incipient, melanomul în fază metastatică nu mai reacţionează la nici un tratament medicamentos sau cu radiaţii“. De fapt, numai 2 din 3 bolnavi cu melanom metastatic trăiesc încă cinci ani de la diagnosticare (vezi chenarul de la pagina 7 care prezintă câteva indicii ale unui posibil melanom).

Dar cine este expus riscului de a face cancer de piele? În afară de factorii de risc menţionaţi deja — expunerea cronică sau cea intensă,  periodică la soare —, mai există şi alţii, precum culoarea deschisă a pielii, a părului şi a ochilor, prezenţa nevilor şi a pistruilor şi antecedentele în familie. În cazul persoanelor cu pielea mai închisă la culoare riscul este mai mic. Dar înseamnă asta oare că dacă eşti mai bronzat, riscul e mai redus? În nici un caz! Chiar dacă bronzarea constituie reacţia de apărare a pielii la acţiunea radiaţiilor UV, o piele bronzată este deja afectată, iar deteriorările repetate cresc riscul apariţiei cancerului de piele.

Tratament

În funcţie de tipul tumorii, localizarea şi mărimea ei, precum şi de terapiile precedente, există mai multe metode de tratament: excizie chirurgicală, chiuretaj, electrodesicare, criochirurgie şi radioterapie. Cel mai greu este să se cureţe ţesutul de toate celulele canceroase. Tehnica chirurgicală Mohs (excizie tisulară controlată microscopic) este eficientă în tratarea carcinoamelor bazocelulare şi a celor spinocelulare (rata de vindecare fiind de 95–99%). Prin această tehnică nu se distruge mult ţesut sănătos, nici nu rămân cicatrice foarte vizibile. Însă oricare ar fi tipul tratamentului ales, probabil va trebui să se apeleze şi la reconstrucţie tisulară.

Institutul American de Gerontologie face următoarea observaţie: „Toate tipurile de cancer de piele ar putea fi vindecate dacă sunt descoperite şi ţinute sub observaţie medicală înainte ca ele să înceapă să se extindă“. Prin urmare, depistarea precoce este vitală. Dar ce se poate face pentru a preveni apariţia cancerului de piele?

Să învăţăm cum să ne protejăm de soare

Din copilărie trebuie să învăţăm să ne protejăm de soare. Potrivit Fundaţiei pentru Cancer Cutanat, majoritatea ‘oamenilor se expun la soare până la vârsta de 18 ani în proporţie de aproximativ 80% din totalul timpului pe care îl petrec la soare pe parcursul întregii lor vieţi. Se crede că şi numai o singură arsură solară în copilărie poate dubla riscul dezvoltării unui melanom mai târziu’. Până la apariţia unui cancer de piele pot trece 20 de ani sau mai mult (vezi chenarul de la pagina 8, unde se găsesc sfaturi practice privind protecţia împotriva soarelui).

În Australia se înregistrează un număr mare al cazurilor de cancer de piele, mai ales de melanom. * Motivul ar fi că aici trăiesc în majoritate imigranţi nord-europeni cu piele deschisă la culoare, populând mai ales coastele cu plaje însorite ale continentului. Un studiu efectuat în rândul acestor imigranţi a dezvăluit că riscul de a dezvolta un melanom era mai mare, cu cât vârsta la care au sosit în Australia era mai mică. De aici se înţelege că trebuie să învăţăm să ne protejăm de soare de la o vârstă fragedă. Guvernul australian a început o campanie intensivă de informare a cetăţenilor cu privire la pericolele expunerii la soare, îndemnându-i să-şi ia un tricou, să-şi pună o pălărie şi să-şi aplice o cremă de protecţie. Asemenea schimbări în stilul de viaţă, care nu pretind mari eforturi, pot reduce numărul de cazuri de melanom înregistrate în rândul tinerilor din această ţară.

În ce priveşte cremele de protecţie, este înţelept să se folosească produse cu spectru larg, care filtrează atât radiaţiile UVA, cât şi radiaţiile UVB. Este bine să se aplice o cremă chiar şi în zilele înnorate, deoarece 85% din radiaţiile UV pot trece prin nori. Radiaţiile pot pătrunde chiar şi în apa curată. Unii specialişti recomandă aplicarea unui ecran solar cu factorul de protecţie (SPF) de cel puţin 15. Pentru a afla câtă protecţie oferă aceste produse, înmulţiţi cu 15 timpul (minutele) în care, de obicei, vă ardeţi la soare. Aplicarea cremei trebuie repetată la cel puţin două ore; să nu credeţi însă că aşa dublaţi timpul total de protecţie.

 Mai mult, cartea The Skin Cancer Answer ne sfătuieşte să nu ne imaginăm că suntem în siguranţă doar pentru că am aplicat un ecran solar. Nici un ecran solar nu este 100% eficient împotriva arsurilor solare; şi nici nu previne automat apariţia cancerului de piele. De fapt, folosirea unui ecran solar poate, în mod indirect, mări riscul apariţiei cancerului de piele, întrucât după ce l-am aplicat, am putea sta mai mult la soare. Iată ce se spune în aceeaşi carte: „Nimic nu poate înlocui măsurile de protecţie împotriva soarelui. Există unele arme «eficiente» în lupta împotriva cancerului de piele: să purtăm haine care acoperă bine corpul şi să nu ieşim afară în miezul zilei când soarele arde puternic“.

Dar ce se poate spune despre bronzatul artificial, la lampă sau la solar? Se estimează că 20 de minute la solar echivalează cu aproximativ 4 ore de stat la soare. Înainte se spunea că bronzatul artificial nu prezintă nici un pericol pentru că se folosesc în principal radiaţii UVA, despre care se credea că nu provoacă arsuri. Însă cartea The Skin Cancer Answer arată următoarele: „În prezent se ştie că radiaţiile UVA pătrund în piele mai adânc decât cele UVB, pot cauza cancer de piele şi pot deregla funcţionarea sistemului imunitar“. Potrivit unui studiu publicat în ediţia internaţională a ziarului The Miami Herald, în cazul femeilor care au fost la solar o dată pe lună sau mai des, „riscul de dezvoltare a unui melanom a crescut cu 55%“.

Aşadar, trebuie să privim cu seriozitate problema expunerii la soare şi să învăţăm cum să ne protejăm. Nu uitaţi, arsurile solare de azi pot deveni cancer de piele peste douăzeci şi ceva de ani. Dar cum se luptă unii cu cancerul de piele, şi ce i-a ajutat să facă faţă?

[Note de subsol]

[Chenarul/Fotografiile de la pagina 7]

PRINCIPALELE INDICII ALE UNUI POSIBIL MELANOM MALIGN

1. ASIMETRIE. Majoritatea melanoamelor în fază incipientă sunt asimetrice (cele două jumătăţi nu sunt egale). Nevii (aluniţele) obişnuiţi sunt rotunzi şi simetrici.

2. MARGINI NEREGULATE. Marginile unui melanom în fază incipientă sunt adesea neregulate, fiind zimţate sau crestate. Nevii obişnuiţi au margini mai netede.

3. CULOARE VARIABILĂ. Nuanţele diferite de maroniu, cafeniu sau negru sunt primele indicii ale unui melanom. Pe măsură ce melanomul progresează, poate căpăta culoarea roşie, albă sau albastră. Nevii obişnuiţi au, în general, o singură culoare, maroniu.

4. DIAMETRU. Melanoamele, mai mari decât nevii obişnuiţi, de obicei cresc în fază incipientă, ajungând să depăşească 6 mm în diametru.

[Provenienţa informaţiior şi a fotografiilor]

Sursa: Skin Cancer Foundation

Mostre de piele: prin amabilitatea Skin Cancer Foundation, New York, NY, www.skincancer.org

 [Chenarul/Fotografiile de la pagina 8]

SFATURI PENTRU A NE PROTEJA DE SOARE

1. Limitaţi expunerea la soare, mai ales între orele 10.00 şi 16.00, când radiaţiile ultraviolete (UV) sunt cel mai periculoase.

2. Examinaţi-vă pielea din cap până în picioare cel puţin o dată la trei luni.

3. Când staţi afară, folosiţi o cremă cu un spectru larg, având factorul de protecţie 15 sau mai mare. Aplicaţi din abundenţă crema cu 30 de minute înainte de a vă expune la soare, iar apoi din două în două ore (nu se folosesc ecrane solare la copiii sub 6 luni).

4. Învăţaţi-i pe copii cum să se protejeze de soare de la o vârstă fragedă, întrucât deteriorarea pielii în copilărie poate provoca la maturitate cancer de piele.

5. Purtaţi îmbrăcăminte care acoperă bine corpul, de pildă pantaloni lungi, cămăşi cu mânecă lungă, pălării cu boruri largi şi ochelari de soare cu protecţie UV.