Lumea în obiectiv

Concepţie greşită despre creşterea părului

„Tunsul sau rasul nu influenţează cu nimic ritmul de creştere, structura sau grosimea firului de păr“, se afirmă într-un articol despre condiţia fizică şi sănătate, publicat în ziarul The New York Times. De mulţi ani se crede că părul creşte mai repede şi este mai gros dacă e tăiat sau ras. Însă studii repetate, efectuate încă din anii ’20, au arătat că „lungimea, structura şi asprimea firului de păr depind de factori genetici şi hormonali şi nu de frecvenţa cu care e ras“, se spune în articol. Dar atunci de ce persistă această concepţie greşită? Probabil pentru că mulţi oameni încep să se radă din tinereţe, când creşterea părului nu a atins un nivel maxim, iar părul este mai deschis la culoare. De asemenea, „întrucât e mai închis la culoare şi mai dur la rădăcină, părul pare mai aspru când i se taie vârfurile“, precizează ziarul. „Creşterea după ras a ţepilor aspri poate fi mai vizibilă decât creşterea părului lung.“

 Atenţie la jucăriile zgomotoase

„Jucăriile zgomotoase afectează auzul copiilor“, se afirmă în ziarul Toronto Star. După ce a examinat „40 de jucării pentru copii sub 3 ani“, o echipă de audiologi din Canada a descoperit că „cel puţin 25 erau atât de zgomotoase încât puteau afecta auzul copiilor“, se spune în ziar. Zgomotul cel mai puternic, şi anume de 115 decibeli, a fost produs de un celular de jucărie. Potrivit audiologului Richard Larocque, un sunet de această intensitate e „mai slab decât cel produs de un avion cu reacţie, dar mai puternic decât cel din discoteci“. Nivelul de zgomot permis de Health Canada este de 100 de decibeli. Studiul arată că „un nivel de zgomot de 87 de decibeli care durează 30 de minute ar proteja mai bine auzul“, se spune în articol.

Şedinţele de lucru — o provocare

Multe companii consideră că e necesar ca şedinţele de lucru să fie scurte şi la obiect, iar la cele inutile chiar să se renunţe, precizează The New York Times. Prin urmare, pentru a nu pierde timp preţios, unii directori au recurs la măsuri radicale precum cronometrele, fluierele şi scaunele incomode sau chiar i-au ţinut în picioare pe participanţi. Se pare că nu numai directorii au acest punct de vedere. Dintr-un sondaj efectuat în rândul a peste 600 de muncitori s-a aflat că „şedinţele prea lungi“ erau cauza principală a pierderii timpului. Patti Hathaway, autoarea unei cărţi cu sfaturi privitoare la diferite situaţii la locul de muncă, le recomandă directorilor ca mai întâi să examineze ordinea de zi şi să decidă dacă o şedinţă e neapărat necesară. Dacă scopul unei şedinţe este pur şi simplu acela de a informa, atunci aceste informaţii ar putea fi transmise prin e-mail.

Pepinieră subterană

„O mină umedă este mediul ideal creşterii arborilor. În primul rând, umiditatea şi căldura geotermică sunt constante pe tot parcursul anului, temperatura fiind de 25°C“, precizează ziarul Toronto Star. Inco Limited, o companie minieră şi metalurgică, se îngrijeşte din 1986 de o pepinieră subterană, fără să fi făcut public acest lucru. Situată în mina Creighton, de lângă Sudbury (Canada), la o adâncime de 1 400 m, pepiniera adăposteşte în fiecare anotimp 50 000 de puieţi. Plantele sunt irigate zilnic cu 2 000 de litri de apă şi îngrăşăminte, stocate în rezervoare cu ceasuri. Pentru a crea efectul luminii solare, 30 de becuri de 1 000 de waţi „rămân aprinse în prima săptămână 24 de ore din 24, în următoarele trei săptămâni 18 ore din 24, iar apoi, tot restul timpului, 12 ore sunt aprinse, iar 12 nu, exact ca afară“, spune ziarul. Sezonul de creştere începe spre sfârşitul lunii ianuarie, iar, pe la sfârşitul lunii mai, pinul roşu şi pinul nord-american sunt gata să fie plantaţi pe proprietatea minei sau în jurul ei. Alţi arbori tineri sunt donaţi grupurilor comunitare.

Grădinăritul reduce efectele secundare ale accidentului vascular cerebral

„Grădinăritul le sporeşte dragostea de viaţă celor care au suferit un accident vascular cerebral [AVC]“, anunţă ziarul german Gießener Allgemeine. La şase luni după reabilitare, 70 de bolnavi AVC au fost întrebaţi ce activităţi le aduceau satisfacţie. Le-au fost sugerate câteva, între care treburile gospodăreşti, cumpărăturile, gătitul, cititul, mersul pe jos, şofatul, munca la serviciu şi unele evenimente sociale. Ei au spus că grădinăritul era singura activitate care le sporea bucuria de a trăi. Potrivit ergoterapeutei Brigitte Oberauer, grădinăritul „îi ajută pe cei ce au suferit un AVC să se concentreze asupra anumitor lucruri. Le ţine treze simţurile şi le transmite mesajul că viaţa merge înainte. Acesta este un mesaj foarte important pentru cei ce au o boală gravă“. În plus, munca în grădină îi scoate din izolarea spaţiilor închise, le sporeşte mobilitatea şi le dezvoltă simţul echilibrului.

Îngrijirea celor în vârstă — o criză iminentă

„Dacă nu ridicăm nivelul de trai în prezent şi nu începem să elaborăm un fel de «plasă de siguranţă» pentru vârstnici, în 2030 sau 2040 vom asista la o criză umanitară de proporţii colosale“, avertizează Richard Jackson, coordonator al Global Aging Initiative din Washington, D.C. Potrivit ediţiei internaţionale a ziarului The Miami Herald, longevitatea şi scăderea fertilităţii au generat la nivel mondial un „boom al populaţiei vârstnice“. De exemplu, în Mexic, până în 2050 se preconizează o creştere a numărului persoanelor în etate de la 5% la 20%. O explozie similară se remarcă şi în ţările în curs de dezvoltare, precum China, unde se prevede că 332 de milioane de cetăţeni în vârstă vor apuca jumătatea secolului. Ne aflăm într-o „cursă contra cronometru“ pentru a crea „servicii sociale de proporţii uriaşe“, necesare susţinerii vârstnicilor, preciza articolul.

Copiii şi tratamentul la domiciliu

În Brazilia şi în alte ţări, folosirea fără discernământ a medicamentelor pentru copii a devenit un obicei, semnalează Folha Online. Multe familii îşi fac acasă un stoc de medicamente pe care să le aibă la îndemână. Însă, „contrar opiniei larg răspândite, chiar şi medicamentele cumpărate fără prescripţie, dacă sunt administrate greşit sau inutil, pot prejudicia iremediabil sănătatea unui copil“. Iar multe afecţiuni ale copiilor, precum tusea, dispar de la sine fără medicamente. „Mentalitatea multora e că orice problemă se rezolvă cu medicamente“, afirmă Lúcia Ferro Bricks, medic pediatru la Institutul de Pediatrie al Spitalului Clinic din São Paulo. Se exagerează chiar şi cu suplimentele nutritive, deşi de cele mai multe ori o alimentaţie adecvată ar satisface necesităţile copilului. „Când părinţii mă roagă să-i prescriu copilului o vitamină, le spun să ia nişte fructe şi să-i facă un suc“, spune dr. Bricks.