Tot mai multe dezastre naturale?

„Ne putem aştepta ca unele fenomene extreme, cauzate de schimbarea climei, să aibă în viitor consecinţe tot mai grave. Aceasta înseamnă că trebuie să fim pregătiţi pentru noi tipuri de calamităţi cauzate de vreme şi pentru pagube şi pierderi de vieţi omeneşti mult mai mari. . . . Ar fi înţelept din partea noastră să ne luăm măsuri de precauţie pentru a face faţă acestor schimbări dramatice.“ — „Topics Geo — Annual Review: Natural Catastrophes 2003“

ÎN VARA anului 2003, Europa a fost afectată de un val de căldură. Temperaturile ridicate au contribuit la moartea a aproximativ 30 000 de persoane în Belgia, Franţa, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia şi Spania. În Bangladesh, India şi Pakistan au murit 1 500 de oameni din cauza unui val de căldură premusonic, iar în Australia temperaturile record şi seceta au declanşat incendii în zonele de tufăriş, distrugând peste 3 milioane de hectare.

Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, „sezonul uraganelor atlantice din 2003 a fost marcat de 16 furtuni violente, tipice zonelor tropicale, cărora de obicei li se dă un nume. Această cifră depăşeşte cu mult media perioadei 1944–1996 de 9,8 furtuni violente, totuşi se încadrează în creşterea semnificativă a numărului de sisteme tropicale, creştere înregistrată an de an începând de la mijlocul deceniului trecut“. Acest model s-a repetat şi în 2004, când uragane devastatoare s-au abătut asupra regiunilor din zona Mării Caraibilor şi a Golfului Mexic, provocând moartea a aproximativ 2 000 de oameni şi distrugând totul în calea lor.

În 2003, Sri Lanka a fost lovită de un ciclon care a cauzat inundaţii mari, iar cel puţin 250 de oameni şi-au pierdut viaţa. În 2004, în vestul Pacificului s-au format în jur de 23 de taifunuri. Zece dintre ele s-au abătut asupra Japoniei, provocând mari  pagube materiale şi moartea a peste 170 de oameni. Inundaţiile cauzate de ploile musonice torenţiale au afectat aproape 30 de milioane de oameni din sudul Asiei, mai ales în Bangladesh. Milioane de persoane au rămas fără adăpost, iar aproape 3 milioane au fost nevoite să-şi părăsească locuinţele; peste 1 300 de oameni şi-au pierdut viaţa.

Pe parcursul anului 2003 s-au înregistrat mai multe cutremure puternice. Pe 21 mai, oraşul Alger (Algeria) a fost zguduit de un cutremur; au fost răniţi 10 000 de oameni, iar 200 000 au rămas fără locuinţă. Pe 26 decembrie, ora 5.26, la 8 km sud de oraşul Bam (Iran), pământul s-a zguduit cu violenţă. Cutremurul cu o magnitudine de 6,5 a distrus 70% din oraş, făcând 40 000 de victime omeneşti şi lăsând fără adăpost peste 100 000 de oameni. A fost cel mai distrugător dezastru natural din acel an. În plus, Arg-e-Bam, o fortăreaţă din oraşul Bam înălţată cu 2 000 de ani în urmă, a fost transformată în moloz, lipsind regiunea de un important punct de atracţie turistică ce aducea profituri.

Exact la un an, în apropierea coastei vestice a insulei Sumatra din nordul Indoneziei a avut loc un cutremur cu magnitudinea 9, care a dat naştere celor mai devastatoare valuri tsunami din istorie. Valurile ucigaşe au cauzat moartea a peste 200 000 de oameni, iar mulţi au fost răniţi sau au rămas fără adăpost. Alţii şi-au pierdut locuinţa şi au fost şi răniţi. Chiar şi coasta estică a Africii, aflată la peste 4 500 km vest de epicentru, a fost afectată de distrugătoarele valuri tsunami.

Nori şi mai negri la orizont?

Să fie oare aceste evenimente o anticipare a ceea ce urmează să vină? Privitor la dezastrele cauzate de vreme, mulţi oameni de ştiinţă consideră că schimbările provocate de om în atmosferă au repercusiuni asupra climei planetei şi contribuie la apariţia unor condiţii atmosferice extreme. Dacă aşa stau lucrurile, nu se întrevede un viitor prea luminos. În plus, tot mai mulţi oameni trăiesc acum în zone cu risc mare de producere a dezastrelor — unii au ales acest lucru, alţii însă n-au avut altă alternativă —, ceea ce agravează şi mai mult situaţia.

Statisticile arată că, din totalul victimelor omeneşti făcute de dezastre, 95% din decese se înregistrează în ţările în curs de dezvoltare. În schimb, în ţările bogate, deşi rata mortalităţii este mai scăzută, se înregistrează 75% din pagubele materiale. În faţa creşterii vertiginoase a acestor pierderi, unele companii de asigurări se întreabă dacă vor mai reuşi să acorde despăgubirile necesare.

În următorul articol vom analiza câteva procese naturale care duc la dezastre, precum şi în ce mod omul ar putea contribui la agravarea lor. De asemenea, vom vedea dacă stă în puterea omului şi dacă este într-adevăr dorinţa lui să facă schimbările necesare, astfel încât planeta noastră să devină o locuinţă mai sigură pentru următoarele generaţii.

[Legenda fotografiei de la pagina 3]

FRANŢA 2003 Valul de căldură care s-a abătut asupra Europei a cauzat moartea a 30 000 de oameni; în Spania s-au înregistrat temperaturi de 44,8°C

[Provenienţa fotografiei]

Alfred/EPA/Sipa Press

 [Legenda fotografiilor de la paginile 4, 5]

IRAN 2003 În cutremurul din Bam au murit 40 000 de persoane; femeile îşi plâng rudele la un mormânt comun

[Provenienţa fotografiilor]

Fundalul şi femeile: © Tim Dirven/Panos Pictures