Salt la conţinut

Salt la cuprins

„Asigură cele mai multe locuri de muncă“

„Asigură cele mai multe locuri de muncă“

„Asigură cele mai multe locuri de muncă“

În fiecare an, peste 600 de milioane de oameni fac călătorii în străinătate. Alte sute de milioane călătoresc în ţară atât în interes de serviciu, cât şi de plăcere. Drept urmare, se spune că industria turismului — cu hotelurile, staţiunile, liniile aeriene, agenţiile de voiaj şi celelalte servicii puse la dispoziţia turiştilor — „asigură cele mai multe locuri de muncă“.

LA NIVEL mondial, turismul aduce anual profituri de circa 4 000 de miliarde de dolari. Deşi turiştii poate că nu se consideră susţinători ai unei mişcări mondiale pentru pace, din punctul de vedere al Organizaţiei Mondiale a Turismului a Naţiunilor Unite, industria turismului realizează exact acest lucru. Iată ce a declarat în 2004 Francesco Frangialli, secretarul-general al organizaţiei, la o conferinţă prezidenţială ţinută în Orientul Mijlociu: „Turismul şi pacea sunt prieteni de nedespărţit. Influenţa turismului este atât de puternică, încât poate schimba situaţii aparent de neschimbat şi poate duce la reconciliere acolo unde aceasta era un deziderat intangibil“.

Dar cum s-a născut turismul? Are el realmente o influenţă pozitivă? Şi este influenţa lui atât de puternică, încât să aducă pacea?

Epoca de aur a turismului

Seminţele turismului modern au fost semănate în special în secolul al XIX-lea. Întrucât revoluţia industrială a îngroşat rândurile claselor mijlocii din Occident, un număr crescând de oameni au început să aibă atât timpul, cât şi banii necesari pentru a călători.

În plus, s-au înregistrat progrese semnificative în transportul public. Locomotivele puternice asigurau acum transportul pasagerilor între marile oraşe, iar vapoarele, între continente. Pentru a deservi numărul crescând de călători, în apropierea gărilor şi a porturilor au început să apară hoteluri mari.

În 1841, Thomas Cook, un om de afaceri englez, a văzut în asocierea acestor elemente un potenţial mijloc de profit. El a fost primul care a organizat aşa-numitul „pachet de vacanţă“, o călătorie care include transportul, cazarea şi diferite activităţi ce urmează a fi desfăşurate la destinaţie. „Datorită sistemului conceput de dl Cook, oameni din orice categorie socială au avut posibilitatea să viziteze ţări străine şi să se familiarizeze întrucâtva cu locuitorii acestora, ceea ce a dat naştere unei atitudini pozitive şi nu uneia dispreţuitoare“, a precizat omul de stat William Gladstone în anii 1860.

Boom-ul secolului al XX-lea

Din nefericire, familiaritatea crescândă faţă de străini, favorizată de turism, nu a reuşit să împiedice izbucnirea a două războaie mondiale pe parcursul primei jumătăţi a secolului al XX-lea. Însă, în loc să stăvilească turismul, schimbările sociale şi progresele tehnologice prilejuite de cele două conflagraţii au facilitat dezvoltarea acestei industrii.

Călătoriile pe calea aerului au devenit mai rapide şi mai ieftine, autostrăzile au împânzit continentele în lung şi-n lat, iar autovehiculele s-au înmulţit enorm. Pe la jumătatea secolului al XX-lea, vacanţele şi călătoriile turistice deveniseră parte a civilizaţiei occidentale şi erau accesibile aproape tuturor păturilor sociale. În plus, televizorul pătrunsese în milioane de locuinţe, fascinând prin imagini cu locuri exotice şi sporind astfel setea oamenilor de a călători.

Pe parcursul anilor ’60, numărul turiştilor ce călătoreau peste hotare ajunsese la 70 de milioane pe an. Pe la mijlocul anilor ’90 însă, acest număr depăşise 500 de milioane! Pe tot globul au apărut staţiuni care îi deserveau atât pe turiştii ce călătoreau peste hotare, cât şi pe cei ce călătoreau în propria ţară. Întrucât turiştii consumă mari cantităţi de alimente şi băutură şi cheltuiesc bani pe numeroase bunuri şi servicii, de pe urma turismului au beneficiat şi alte ramuri industriale.

În prezent, turismul joacă un rol important în economia a peste 125 de ţări. Subliniind avantajele turismului, un comunicat de presă al Organizaţiei Mondiale a Turismului, dat publicităţii în 2004, preciza că acesta poate contribui la ridicarea nivelului de trai al săracilor facilitând apariţia unor afaceri mici sau mijlocii legate de turism. Întrucât creează noi locuri de muncă, el poate spori „aprecierea faţă de valorile culturale, sociale şi naturale“.

Însă probabil că vă întrebaţi: Cum poate realiza turismul aceste lucruri? Şi ce foloase aduce el mediului înconjurător?

Vindem natura ca să o salvăm

Pe la începutul anilor ’80 ai secolului al XX-lea, unii oameni de ştiinţă şi cineaşti au manifestat un interes crescând faţă de ocrotirea pădurii tropicale şi a recifelor de corali, precum şi a vieţuitoarelor ce depind de acestea. Documentarele şi rapoartele despre natură au sporit dorinţa publicului de a vizita aceste minuni ale naturii. Micile firme ce au apărut pentru a-i deservi pe oamenii de ştiinţă şi pe cineaşti s-au extins pentru a întâmpina mareea de turişti interesaţi de ecologie.

În scurt timp, popularitatea aşa-numitelor ecotururi a crescut, făcând din ecoturism segmentul cu cea mai rapidă dezvoltare din industria turismului. Într-adevăr, promovarea interesului faţă de minunile naturii a adus multe foloase. Jurnalista Martha Honey a explicat: „În mai multe ţări, turismul orientat spre ocrotirea naturii s-a dezvoltat enorm. A devenit industria care câştigă cea mai mare cantitate de valută, depăşind chiar profiturile obţinute din exportul de banane din Costa Rica, de cafea din Tanzania şi Kenya şi de textile şi bijuterii din India“.

Turismul a dat un imbold financiar măsurilor de salvare a florei şi faunei. Iată ce precizează în continuare Martha Honey: „În Kenya, se estimează că, de pe urma turismului, un leu aduce anual profituri în valoare de 5 000 de euro, iar o turmă de elefanţi, 460 000 de euro pe an“. Potrivit statisticilor, tot datorită ecoturismului, recifele de corali din Hawaii generează anual profituri de 270 de milioane de euro!

Ce este un ecotur?

În raportul Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu, intitulat Ecotourism: Principles, Practices and Policies for Sustainability, se afirmă: „Multor agenţii de turism li s-a părut avantajos să folosească termenul «ecoturism» în publicaţiile lor. Şi guvernele au folosit fără rezerve termenul pentru a-i încuraja pe turişti să le viziteze ţara, toate acestea însă fără a ţine cont de principiile fundamentale [ale ecoturismului]“. Cum puteţi stabili dacă turul pe care intenţionaţi să-l faceţi este realmente un ecotur?

Megan Epler Wood, autoarea raportului amintit mai înainte, precizează că un adevărat ecotur trebuie să aibă următoarele caracteristici: Înainte de a pleca în călătorie, turistului trebuie să i se furnizeze informaţii privitoare la cultura şi mediul zonelor pe care le va vizita, precum şi îndrumări referitoare la îmbrăcăminte şi comportament. De asemenea, i se vor oferi informaţii detaliate despre caracteristicile geografice, sociale şi politice ale ţării-gazdă şi ocazii de a se familiariza cu localnicii, altele decât cele impuse de activităţi precum cumpărăturile. În plus, în preţul ecoturului sunt incluse toate taxele de intrare în rezervaţii naturale. Şi nu în ultimul rând, ecoturul asigură servicii de cazare ce nu dăunează mediului.

Ce s-a realizat prin ecoturism

Adesea, ecoturismul este mai mult decât o călătorie organizată în zone de importanţă ecologică. El a fost definit drept „călătoria în zone de importanţă ecologică cu scopul de a înţelege istoria naturală a mediului şi cultura locală fără a prejudicia patrimoniul natural şi cu scopul de a aduce profituri financiare care să contribuie la conservarea resurselor naturale şi, prin urmare, la bunăstarea localnicilor“.

A atins ecoturismul aceste nobile idealuri? Martin Wikelski, de la Universitatea Princeton (SUA), afirmă: „Ecoturismul este unul dintre principalii factori ce ţin în picioare [insulele] Galapagos“. În Rwanda, o ţară africană, promovarea cu succes a ecoturismului a avut un rol hotărâtor în salvarea populaţiei de gorile de munte, asigurându-le localnicilor noi surse de venit, altele decât braconajul. În alte ţări africane, parcurile cinegetice sunt întreţinute cu banii obţinuţi din cheltuielile turiştilor.

În întreaga lume, ecoturismul a adus foloase atât pe plan ecologic, cât şi social, iar industria turismului a generat, fără umbră de îndoială, mari profituri financiare. Dar are întotdeauna această industrie o influenţă pozitivă? Ce perspective de viitor există în privinţa călătoriilor în întreaga lume?

[Chenarul/Fotografia de la pagina 6]

Sugestii pentru cei ce călătoresc peste hotare *

Înainte de a pleca

1. Întocmiţi o listă cu date importante: informaţiile din paşaport, numerele cărţilor de credit, numerele biletelor de avion şi detalii privitoare la cecurile de călătorie. Lăsaţi o copie acasă, iar alta luaţi-o cu voi.

2. Asiguraţi-vă că aveţi paşaport şi viză valabile. De asemenea, vaccinaţi-vă dacă e necesar.

3. Fiţi atenţi să aveţi o asigurare medicală corespunzătoare, întrucât tratamentul sau transportul de urgenţă de peste hotare ar putea să vă coste mii de euro. Dacă suferiţi de o anumită problemă de sănătate, luaţi cu voi o scrisoare de la medicul curant care să descrie afecţiunea şi medicaţia pe care o urmaţi. (Notă: În unele ţări nu puteţi introduce anumite medicamente. Pentru detalii suplimentare, adresaţi-vă ambasadei sau consulatului ţării pe care doriţi să o vizitaţi.)

În timp ce călătoriţi

1. Nu luaţi cu voi nici un obiect la care ţineţi foarte mult.

2. Păstraţi paşaportul şi obiectele de valoare cât mai aproape de corp şi nu într-o geantă de mână sau în buzunare uşor accesibile. Documentele să nu fie date toate în grija unui singur membru al familiei.

3. Dacă ţineţi portofelul în buzunar, înfăşuraţi-l în benzi de cauciuc. Hoţilor de buzunare le va fi mai greu să-l scoată.

4. Ţineţi evidenţa tuturor cumpărăturilor pe care le faceţi cu cartea de credit şi nu depăşiţi suma de care dispuneţi. În unele ţări, dacă depăşiţi limita creditului, aţi putea fi arestaţi.

5. Fiţi atenţi când faceţi fotografii în care ar putea apărea militari sau clădiri militare ori structuri industriale, precum un port, o cale ferată sau un aeroport. În unele ţări, acest lucru poate fi considerat o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

6. Nu duceţi pachete în locul unei persoane pe care nu o cunoaşteţi îndeajuns.

Când cumpăraţi suvenire

1. Nu uitaţi: în multe ţări este interzis să introduceţi fildeş, carapace de ţestoase, plante, blănuri şi alte bunuri, chiar dacă e vorba de mici suvenire.

2. Atenţie la cumpărarea de obiecte de ceramică smălţuite, întrucât unele pot cauza intoxicaţie cu plumb dacă nu sunt făcute corespunzător.

[Notă de subsol]

^ par. 27 Informaţii obţinute de la Department of State Publication 10542.

[Legenda fotografiei de la pagina 5]

Popularitatea ecoturismului a crescut foarte repede