Lumea în obiectiv
Lumea în obiectiv
Somnul ne ajută să rezolvăm problemele
„Mulţi oameni au descoperit că o problemă nerezolvată înainte de culcare pare mult mai uşor de rezolvat a doua zi dimineaţa, de parcă creierul ar fi încercat în timpul nopţii să-i dea de cap“, precizează ziarul londonez The Times. Publicându-şi descoperirile în revista Nature, câţiva oameni de ştiinţă din Germania spun că acum au dovezi în acest sens. Ei au arătat unui grup de 66 de voluntari două metode de rezolvare a unei probleme matematice, dar nu le-au dezvăluit a treia metodă care i-ar fi ajutat să găsească mai repede rezultatul corect. O parte din voluntari au avut voie să doarmă, pe când ceilalţi au fost ţinuţi treji toată noaptea sau toată ziua. Referindu-se la acelaşi studiu, ziarul londonez The Daily Telegraph spune că „somnul a făcut minuni“. „Spre deosebire de cei ţinuţi treji“, cei ce dormiseră „au avut de două ori mai multe şanse de a găsi a treia metodă“. Pentru a se asigura că rezultatele nu se datorau faptului că voluntarii care dormiseră erau odihniţi şi revigoraţi, oamenii de ştiinţă au făcut un al doilea experiment. Celor două grupuri li s-a prezentat o nouă problemă dimineaţa, după ce se treziseră, sau seara, înainte de culcare, după ce fuseseră treji întreaga zi. De această dată nu s-au observat diferenţe în capacitatea lor de a rezolva problema. S-a demonstrat astfel că „rezolvarea problemelor nu se datorează faptului că creierul s-a odihnit, ci faptului că pe parcursul somnului îşi sortează informaţiile“, precizează The Times. „Prin urmare, somnul este un proces creativ şi de asimilare a informaţiilor“, conchide dr. Ullrich Wagner.
Consumerismul şi copiii
Copiii şi adolescenţii americani de azi aparţin „unei generaţii cu cea mai accentuată tendinţă spre cumpărarea articolelor de marcă, spre consumerism şi spre materialism din toate generaţiile de până acum“, afirmă Juliet Schor, sociologă la Colegiul din Boston, care a studiat impactul consumerismului asupra copiilor. Printre simptomele acestui fenomen se numără „îngrijorarea exagerată cu privire la înfăţişare şi îmbrăcăminte, obsesia de a fi celebri şi de a se îmbogăţi, vizionarea tot mai multor emisiuni TV şi petrecerea a tot mai mult timp on-line şi jucând jocuri pe calculator“, precizează ziarul canadian Globe and Mail. Profesor Schor a descoperit că adolescenţii care ajung să fie obsedaţi de lucrurile pe care şi le doresc visează mai mult cu ochii deschişi la îmbogăţire. „De asemenea, sunt tot mai nemulţumiţi de sine şi nefericiţi pentru că îşi compară viaţa cu cea a personalităţilor de la televizor sau din reclame.“ S-a constatat însă că, spre deosebire de aceştia, copiii care nu sunt materialişti sunt mai puţin predispuşi la depresie şi anxietate, nu acuză atât de des disconfort psihosomatic, au mai mult respect de sine şi se bucură de relaţii mai bune cu părinţii, precizează ziarul.
Interdicţie autoimpusă
„Se estimează că, în Franţa, dependenţii de jocurile de noroc numără între 300 000 şi 500 000“, semnalează cotidianul francez Le Figaro. Se remarcă însă că tot mai mulţi jucători pasionaţi sunt conştienţi de necesitatea de a pune capăt viciului. Ziarul afirmă că 28 000 de francezi şi-au interzis jocurile de noroc autorizate rugând poliţia să nu le permită accesul în cazinouri pe o perioadă de cel puţin cinci ani. Poliţia franceză primeşte anual între 2 000 şi 3 000 de astfel de cereri. Mai mult, se pare că numărul a crescut de şase ori în ultimii zece ani. Mulţi jucători patologici ar dori ca dependenţa de jocurile de noroc să fie considerată „un pericol la fel de mare la adresa sănătăţii publice precum fumatul, consumul excesiv de alcool şi toxicomania“, precizează Le Figaro.
Ghimbirul atenuează greaţa matinală
„Rădăcinile de ghimbir ajută la atenuarea senzaţiei matinale de greaţă în primele luni de sarcină“, afirmă ziarul Australian. În urma cercetărilor conduse de Universitatea din Australia de Sud s-a descoperit că administrarea zilnică a circa un gram de ghimbir diminuează senzaţia de greaţă în primele luni de sarcină. Deşi în multe zone ale lumii ghimbirul e folosit ca remediu pentru greaţa matinală, eficienţa lui nu a fost dovedită ştiinţific. Studiul a mai dezvăluit că ghimbirul este la fel de eficace precum o doză zilnică de vitamina B6, un alt tratament prescris deseori.
Transfuziile de sânge măresc mortalitatea
Potrivit unui studiu publicat de JAMA (Journal of the American Medical Association), pacienţii cu sindrom coronarian acut cărora li se administrase sânge erau mai expuşi riscului de a muri decât cei ce nu primiseră sânge. „Riscul crescut de deces asociat transfuziei s-a remarcat chiar şi atunci când s-au luat în considerare factorii vârstă, sex şi greutate şi situaţiile survenite în spital, precum hemoragii şi tehnici invazive“, se afirmă în raport. Iată cum şi-au rezumat descoperirile medicii care au condus studiul: „Nu recomandăm transfuzia de sânge ca metodă standard de menţinere a hematocritului la pacienţii stabilizaţi, care au cardiopatie ischemică“.
Diviziuni în Biserica Anglicană
Philip Jensen, decanul de Sydney şi unul dintre cei mai proeminenţi prelaţi ai Australiei, l-a demascat de curând pe arhiepiscopul de Canterbury numindu-l „prostituată religioasă care-şi primeşte salariul în mod fraudulos“, semnalează ziarul australian The Age. Jensen îl condamna pe capul bisericii din care face parte pentru concepţiile-i liberale asupra homosexualităţii. The Age continuă: „În Biserica Anglicană din întreaga lume, opiniile asupra homosexualităţii sunt diametral opuse, multe filiale din Asia şi Africa chiar rupând orice legătură cu biserica din Canada din cauza binecuvântării uniunilor homosexuale, precum şi cu cea din SUA din cauza numirii unui episcop despre care se ştie clar că e homosexual“.
Un miliard de copii suferă
Potrivit Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, mai bine de jumătate din copiii lumii — peste un miliard — trec prin mari suferinţe şi greutăţi, se spune în ziarul The New York Times. O mare parte din realizările ultimilor 15 ani au fost zădărnicite de războaie, SIDA şi sărăcie. Din 1990, războaiele — dintre care 55 au fost războaie civile — au secerat circa 3,6 milioane de vieţi omeneşti, aproape jumătate fiind copii. În multe conflicte armate, copiii sunt răpiţi de rebeli, violaţi sau trimişi pe front. Malnutriţia face ravagii, iar în multe zone serviciile medico-sanitare sunt inexistente. Numărul copiilor rămaşi orfani din cauza flagelului SIDA a ajuns la 15 milioane în 2003. Peste două milioane de copii au fost folosiţi în industria sexului. Mai mult, în vreme ce cheltuielile militare se ridică anual la 740 de miliarde de euro, înlăturarea sărăciei ar necesita doar 30–50 de miliarde de euro.